Europa: după falimentul financiar vine falimentul politic

În nordul Europei, populaţia contestă masiv planurile de redresare economică şi de reducere a deficitelor. Greve de proporţii se anunţă în toată Europa. Ca urmare a tăierilor anunţate şi a nemulţumirii faţă de salvarea Greciei, cancelarul Angela Merkel şi aliaţii liberali de la guvernare se prăbuşesc în sondaje.

Economist: "Planurile de austeritate propuse pentru a reduce deficitele ar putea provoca o a doua recesiune"

Este criza Greciei exagerată?

Reţeta Germaniei în vreme de criză

Uniunea sindicatelor din sectorul public, Verdi, a chemat la proteste de amploare sâmbătă, la Berlin şi Stuttgart, pe fondul nemulţumirilor faţă de pachetul de austeritate prezentat la începutul săptămânii de către Guvernul german. Sindicatele acuză lipsa de perspective a planului de austeritate, ce prevede reducerea posturilor din sectorul public, restructurarea forţelor armate, precum şi tăierea unor suplimente şi facilităţi fiscale. Şeful Verdi, Frank Bsirske, a declarat pentru ARD că Guvernul a aruncat „cadouri de miliarde pentru lanţurile hoteliere bogate" şi acum încearcă „să recupereze banii pe spatele angajaţilor din sectorul public şi al şomerilor".

Aluzia la lanţurile hoteliere este un atac la adresa ministrului de Externe, Guido Westerwelle, criticat dur de mai mult timp pentru lobby-ul făcut în favoarea unor scutiri de taxe pentru o serie de lanţuri hoteliere, care au cotizat pentru liberali în campania de anul trecut. Aceste critici se reflectă şi în sondaje, unde FDP a scăzut în sondaje la doar cinci procente, faţă de 14,6%, cât au câştigat la alegerile din septembrie 2009.

Chiar dacă CDU a câştigat două procente, ajungând la 32%, pe Angela Merkel o aşteaptă zile grele, cota ei de popularitate şi aprobarea măsurilor luate fiind tot mai reduse. Nici măsura de renunţare la creşterile salariale pentru membrii Cabinetului adoptate luna trecută nu a fost bine primită de populaţie, mai ales că decizia a fost luată în urma unor critici acerbe.

„Vaca de muls" a Europei

Nemulţumirile germanilor mai au şi o altă cauză. După ce în ultimii ani, au plătit factura imensă a reunificării din 1990 şi pentru relansarea competitivităţii economice, populaţia nu priveşte cu ochi buni faptul că Germania suportă 30% din costul salvării Greciei (22,4 miliarde de euro) şi din cel al pachetului de susţinere a zonei euro (148 miliarde de euro).

Circa 76% dezaprobă ajutorul oferit Atenei. Expresii precum „vaca de muls" sau „cretinii" Europei, folosite de presa germană, reflectă foarte bine starea de spirit a motorului „ruginit" al Uniunii. În acest context, tot mai mulţi au nostalgia puternicei mărci germane, chiar dacă sunt conştienţi că nu se poate renunţa la euro.

Danezii, în stradă

Mii de danezi au manifestat, marţi după-amiază, în faţa sediului Parlamentului, la Copenhaga, împotriva planului de austeritate al Guvernului de centru-dreapta. Aproximativ 40.000 de persoane, potrivit poliţiei, un număr dublu, potrivit sindicatelor, au cântat şi au strigat sloganuri pentru a-şi exprima dezacordul faţă de intenţia Guvernului de reducere la jumătate a perioadei alocaţiilor pentru şomaj (doi ani), de îngheţare a ajutorului pentru dezvoltare şi de plafonare a alocaţiilor familiale.

Executivul speră să realizeze economii în valoare de 24 de miliarde de coroane (3,2 miliarde de euro) până în 2013, pentru a aduce deficitul public la 3% din PIB. Danemarca nu face parte din zona euro, dar cooperarea monetară cu membrii clubului îi impune aceleaşi criterii.

Pe lângă măsurile de austeritate anunţate recent de premierul David Cameron, Marea Britanie reformează legea imigraţiei, pe motiv că vrea ca noii-veniţi să se integreze mai bine. Noile reguli, care vor fi aplicate din toamnă cetăţenilor din afara UE, prevăd că aceştia trebuie să ştie limba engleză.

„Timpurile s-au schimbat"

Anunţul Guvernului coincide cu publicarea unui comentariu „The Times": „Mulţumim, imigranţilor, dar timpurile s-au schimbat". Autoarea recunoaşte că Londra a beneficiat în ultimii ani de forţa de muncă a imigranţilor, dar acum e timpul ca locurile de muncă să fie oferite şomerilor britanici.

Bulgaria, verificată

După păţania cu Grecia, care a falsificat datele transmise la Bruxelles, Comisia Europeană e decisă să împiedice pe viitor astfel de derapaje. Potrivit Sofia News Agency, Eurostat va vizita Bulgaria, pentru a a verifica metodele de determinare a deficitului bugetar, Comisia Europeană anunţând că are unele „îngrijorări" în legătură cu datele statistice prezentate de Sofia.

Pensii europene

La propunerea preşedintelui CE, Jose Manuel Barroso, opt comisari europeni se vor întâlni mâine pentru a discuta despre un sistem de pensii la nivel european. Potrivit "Euractiv", cei opt ar urma să propună pentru toate ţările UE ca vârsta de pensionare să fie ridicată la 65 de ani.

Olanda: liberalii promit tăieri

Liberalii (VVD) lui Mark Rutte sunt daţi ca favoriţi în alegerile legislative anticipate ce au avut loc ieri, deşi promit măsuri de austeritate dure. Ei promit să economisească, în timpul mandatului de patru ani, 30 de miliarde de euro, prin reducerea numărului de funcţionari, dar fără a creşte însă impozitele.

Riscurile politice ale crizei economice

Volatilitatea pieţelor, scăderea monedei euro, creşterea preţurilor la materiile prime, toate aceste fenomene au indus investitorilor o teamă nouă şi puternică: lumea a intrat într-o eră a riscurilor politice extreme. În mod tradiţional, riscul politic înseamnă război, lovituri de stat, exproprieri. Dar astăzi, riscul politic poate fi extins şi la faptul că unele guverne nu doresc sau nu pot să-şi reformeze economiile ţărilor lor şi că acest lucru poate avea efecte în lanţ asupra complexei economii globale, scrie „Newsweek".

Pieţele nu au rămas insensibile la modul cum a gestionat UE criza din Grecia. La început guvernele erau parcă paralizate, apoi a intervenit lipsa de curaj pentru aprobarea unui plan de salvare.

Măsuri necoordonate

Pieţele îşi fac griji şi pentru modul în care autorităţile din Marea Britanie, Japonia şi SUA vor rezolva probelema datoriilor lor, aflate la un nivel fără precedent pe timp de pace. Întrebarea care preocupă este dacă politicienii sunt pregătiţi să introducă creşteri fiscale şi reduceri bugetare şi dacă aceste măsuri nu vor duce la creşterea inflaţiei.

Un alt risc politic în reprezintă măsurile necordonate luate de guverne. SUA, UE şi Comitetul de la Basel au calendare diferite privind supravegherea bancară, nimeni nu poate spune cum vor arăta noile norme, cum vor fi tranzacţionate instrumentele derivate, cum vor fi monitorizate fondurile speculative.

Există şi teama că fiecare ţară, obesedată de creşterea competivităţii sale, să fie tentată să adopte politica devalorizării propriei monede şi să înceapă o eră a deprecierii concurenţiale. Atunci chiar şi o mică scânteie la nivel local ar putea duce la un incendiu mondial, având în vedere sensibilitatea crescută şi conexiunile dintre economiile naţionale.