De ce nu se poate compara Grecia cu România
0
Toţi indicatorii economici arată clar că economia României nu poate ajunge în situaţia în care se află cea a Greciei. Şi totuşi, lecţia elenă este una din care guvernul ţării noastre are ce învăţa. Grecia are datorii de peste 300 de miliarde de euro şi se confruntă şi cu mişcări sindicale care blochează aplicarea măsurilor de austeritate. România nu poate ajunge în aceeaşi situaţie.
Toată presa internaţională a dezbătut în ultimele luni situaţia economică din Grecia, iar analiştii financiari au trasat diverse paralele între statul elen şi alte ţări din regiune, printre care şi România sau Bulgaria.
Grecia este cea mai coruptǎ ţarǎ din Europa
Grecii şi-ar putea vinde din insule pentru a scăpa de datorii
Euro intră în zodia incertitudinii
VIDEO Ministerul Finanţelor din Grecia, ocupat de sindicalişti comunişti
VIDEO Turiştii români nu se tem de criza din Grecia
Într-adevăr, dacă Ministerul Finanţelor din ţara noastră va continua să se împrumute pentru plata pensiilor şi salariilor în ritmul în care a făcut-o anul trecut, în doi ani am putea avea o datorie publică de circa 60% din PIB, limita maximă impusă de Uniunea Europeană pentru a adopta moneda euro. Însă nici atunci, Româna nu se va confrunta cu problemele prin care trece acum statul elen. De ce?
Acordul încheiat cu FMI a reuşit să-i disciplineze într-o bună măsură pe guvernanţii noştri, care au aplicat de voie, de nevoie măsurile impuse de finanţatorii internaţionali. Le-au pus în practică stângaci, preferenţial - în sensul că aparatul bugetar a rămas neatins, în timp ce din companiile de stat, spitale şi şcoli au fost concediaţi mii de angajaţi-, dar le-au aplicat.
Fmi, o gură de oxigen
Guvernul condus de socialistul Georgios Papandreou se chinuie de jumătate de an să aplice nişte măsuri absolut necesare pentru creşterea veniturilor la bugetul de stat şi nu reuşeşte. Deşi ţinută acum în chingi de regulile impuse, România a luat o gură de oxigen împrumutând în primăvara anului trecut la o dobândă avantajoasă 19,95 miliarde de euro de la Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană. Bani pe care trebuie să îi ramburseze însă până în 2016. Imediat după acest împrumut, ratingul de ţară a fost crescut de la negativ la stabil.
Astfel, România se poate împrumuta acum de pe pieţele externe, prin vânzarea de eurobonduri, dobânzi de sub 4%. Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale a României a ieşit, ieri, la rampă, în cadrul unei conferinţe de presă, spunând românilor că economia ţării noastre este pe drumul cel bun şi că cifrele ce urmează să fie publicate vor confirma acest fapt. Grecia nu este încă decisă să se împrumute de la FMI, iar finanţarea de pe pieţele externe are un cost tot mai mare. Mai mult, Germania le recomandă să vândă o insulă. Cum ar fi Corfu.
Proteste împotriva unui stat falit
Ultimele veşti din Grecia sunt legate de acţiunile sindicale ale lucrătorilor din sectorul public care au blocat Ministerul Finanţelor protestând împotriva eliminării celui de-al 14-lea salariu. Protestele vor continua în zilelede 8 şi 16 martie, capitala Greciei urmând a fi practic blocată. Între timp, guvernul de la Atena este obligat să aplice în sfârşit măsurile de austeritate impuse de Uniunea Europeană, pentru că nu are încontro. Şi când spun că nu are încontro, mă refer la faptul că Grecia chiar nu mai are alternativă.
Comisarul European Olli Rehn, responsabil cu afacerile şi politicile monetare al ţărilor membre UE, i-a dat săptămâna aceasta un ultimatum primului ministru elen, Georgios Papandreou: aplicaţi măsurile impuse de UE sau nu veţi obţine sprijin european. Măsurile constau în tăierea bonusurilor cu câte 30%, majorarea accizelor pe produsele de lux - alcool şi ţigări - şi majorarea TVA de la 19% la 21%. Rezultatul? PIB-ul Greciei va creşte cu 2% în urma acestor măsuri. Reacţia grecilor? "Să plătească cei bogaţi, nu plătitorii de taxe". Cei bogaţi tot nu vor plăti, pentru că majoritatea companiilor care au cifre de afaceri de milioane de euro au sediile înregistrate în paradisuri fiscale.
Grecia, împreună cu Cipru, sunt campionii absoluţi la firme off-shore, numărul acestora depăşind 20.000, potrivit Institutului Naţional de Statistică al Greciei. „Vedem în proximul geografic, la câteva sute de kilometri, deficite foarte înalte, sisteme de pensii foarte generoase şi sisteme administrative mult prea largi faţă de ce poate oferi economia, care duc la situaţii chiar dramatice şi observăm cât de repede se poate schimba perspectiva unei ţări", a declarat ieri, Mugur Isărescu.
Dacă în România nu au avut loc încă mişcări sociale este şi datorită acestui guvernator care a ţinut în frâu cursul valutar prin politici monetare coerente. Este adevărat, dacă România ar fi adoptat moneda unică, situaţia ar fi putut fi comparabilă cu cea din Grecia. Însă ţinta de aderare la zona euro este anul 2015, iar până atunci economia României este la adăpostul Băncii Centrale.
Măsurile de austeritate ale greciei
Miercuri, guvernul Papandreou a anunţat că va tăia cel de-al 14-lea salariu, că va îngheţa pensiile, că va mări TVA cu 2% şi că va creşte accizele la tutun şi alcool.
„Asalt" asupra Finanţelor
Trei sute de sindicalişti comunişti au ocupat ieri-dimineaţă sediul Ministerului de Finanţe din Atena pentru a protesta faţă de măsurile de austeritate anunţate de Guvern. Mai mulţi sindicalişti au urcat pe terasă unde au afişat o pancartă cu mesajul „Revoltaţi-vă pentru ca măsurile să nu se aplice", în timp ce alţii s-au postat în faţa clădirii şi i-au împiedicat pe angajaţi să intre.
Funcţionarul grec, cu 900 de euro peste român
Un grec angajat la stat câştigă de aproximativ şase ori mai mult decât un român care lucrează într-o instituţie publică. Grecul are locul de muncă asigurat pe viaţă prin constituţie, în timp ce românul angajat la stat îşi poate pirde slujba în funcţie de valul politic sau de măsurile anticriză adoptate de Guvern.
Discrepanţa dintre cele două ţări este mare, din punctul de vedere al veniturilor, deşi preţurile la pâine, apă, lapte, transport în comun şi chirie nu diferă foarte mult. „Locuiesc în Salonic (1.500.000 de locuitori) într-un apartament cu trei camere şi plătesc 270 de euro pe lună", a spus Yannis Koustratis (31 de ani), muncitor în construcţii. În Bucureşti, chiria ajunge la 300 de euro pentru un apartament cu trei camere doar în cartierele periferice.
Românii nu au putere de reacţie ca grecii
Cu toate acestea, nu românii sunt cei care ies în stradă şi „ocupă" Ministerul de Finanţe, ci grecii care au reacţionat numai la vestea că li s-ar putea tăia din salariu. „Este imposibil! Nu-mi taie nimeni din salariu! Întâi să plătescă ei, politicienii, şi apoi dau şi eu", a spus Evanghelia (50 de ani), secretară la o instituţie de stat. Femeia câştigă, după 24 de ani de muncă, 1.300 de euro.
„Acelaşi funcţionar câştigă la noi maximum 200 de euro. Iar asta dacă trece de mica dictatură pe care o resimte la fiecare patru ani, depinde de cine e putere", a spus ieri, pentru „Adevărul", Vasile Marica, lider de sindicat la Sed Lex. El a adăugat că românii nu vor avea niciodată puterea de reacţie a elenilor, pentru că noi nu avem tradiţia şi conştiinţa lor, aceea că politicienii depind de ei.
Nici după o viaţă de muncit la stat, românul nu-l poate prinde pe grec din urmă, diferenţa dintre pensii fiind de cel puţin 400 de euro, în favoarea grecului. „Am o pensie de 600 de euro, după ce am lucrat ca fotograf la Primăria Salonic", a spus Asterios Karastoiannis (82 de ani), din localitatea Agios Vasilios, regiunea Lagada. În România, Asterios ar fi avut o pensie de 150 de euro, spune Marica de la Sed Lex.
Germania: vindeţi bucăţi din Grecia!
Grecia ar putea să-şi vândă câteva insule pentru a mai reduce datoria externă imensă, au sugerat ieri mai mulţi politicieni germani, în avanpremiera vizitei la Berlin a premierului elen, Georgios Papandreou. Mergând pe principiul "voi vreţi bani, noi vrem Corfu" - după cum titra "Bild" - Frank Schäffler (foto), expert financiar al liberalilor aflaţi în coaliţia guvernamentală, a declarat că Atena trebuie să renunţe la acţiunile deţinute la o serie de companii şi "să vândă proprietăţi funciare, precum insulele nelocuite".
Ideea a fost îmbrăţişată şi de Josef Schlarmann, membru al Partidului Creştin-Democrat, în timp ce colegul său Marco Wanderwitz consideră că un eventual ajutor financiar din partea Uniunii Europene ar trebui garantat. "Câteva insule ar rezolva această problemă", a precizat el. Înstrăinarea câtorva insule ar trece probabil neobservată, în condiţiile în care Grecia are peste 3.000 de insule, dintre care doar 1.000 sunt locuite. Iar din cele locuite, doar în vreo 200 numărul locuitorilor depăşeşte suta. Politicienii germani nu sunt la prima idee năstruşnică în acest sens. În 1983, doi parlamentari au propus cumpărarea insulei Mallorca de la spanioli. Unul dintre ei era creştin-democratul Peter Ramsauer, astăzi ministru al Transporturilor.
Viceministrul grec de Externe, Dimitris Droutsas, a declarat pentru ARD că la urechile lui au ajuns zvonuri privind şi vânzarea Acropole, oficialul elen respingând astfel de propuneri. Serioase sau nu, declaraţiile politicienilor de la Berlin reflectă starea de spirit a nemţilor, care nu doresc salvarea Greciei cu banii lor.
Se încarcă comentariile...
