Europenii nu îşi mai doresc moneda unică. În două localităţi din Europa, oamenii lucrează cu vechile monede - francul şi peseta

Majoritatea locuitorilor din Franţa, Germania, Spania, Grecia consideră că moneda europeană nu le-a îmbunătăţit viaţa cu nimic şi doresc revenirea la vechile monede. două localităţi din Franţa şi Spania, au trecut deja de la dezbateri la fapte.

Intrăm în 2012, anul în care mayaşii au prezis sfârşitul lumii şi analiştii economici...sfârşitul euro. Până la Armageddonul "prevăzut" de mayaşi pentru finele anului, se înmulţesc semnalele că moneda europeană ar putea să nu apuce nici ea sfârşitul anului. În Germania, sondajele de opinie indică faptul că tot mai mulţi nemţi îşi doresc revenirea la marcă (57%). Grecii văd reintroducerea drahmei ca pe o modalitate sigură de a rezolva problemele economice ale ţării. Cehia, Polonia, Ungaria nu mai par deloc tentate să-şi respecte calendarul de aderare la moneda unică.

Citește și:
România vrea o monedă de care fug toţi vecinii noştri

2012 va fi încă un an agitat pentru moneda unică europeană

Europenii din anumite regiuni au mai multă iniţiativă însă şi trec de la dezbateri la fapte. În Spania, locuitorii din Salvaterra de Mino (din provincia Galiţia, nord-vest) îşi desfăşoară viaţa mizând pe vechea monedă spaniolă, peseta, relatează "Le Monde".

Ana Perez, cosmeticiană, povesteşte că, nu demult, o clientă i-a intrat în magazin cu buzunarele doldora de pesetas. "Avea 30.000 de pesetas (echivalentul a 180 de euro) şi a cheltuit aici 20.000 pentru a cumpăra trei parfumuri, unul pentru ea, două de dat cadou". Operaţiunea "Peseta" a început pe 1 octombrie în micuţa localitate şi deja se poate cumpăra orice sau aproape orice cu vechea monedă spaniolă. Ana Perez primeşte clienţi de peste tot din Spania care îi oferă pesetas.

La fel ca şi Ana Perez, circa 50 de comercianţi din Salvaterra (de la patroni de restaurant până la vânzători de electrocasnice) şi-au regăsit zâmbetul după ce au decis să intre în programul organizat de asociaţia "Unes".

Euro s-a prăbușit la cel mai mic nivel față de yen din ultimii 10 ani

Operaţiunea "Peseta" a adus puţin soare în Salvaterra de Mino. Localitatea de pe malul fluviului Nino era în faliment din cauza concurenţei magazinelor din oraşul portughez Monçào, aflat la doar câteva sute de metri distanţă. Spaniolii au doar de traversat un pod pentru a intra în supermarketul Continente, pe teritoriu portughez.

Pentru Ana Perez, de pildă, al cărui logodnic e în şomaj de peste un an, operaţiunea care i-a permis să adune 300.000 de pesetas e o gură de aer. Magazinul său, deschis în iunie 2008, a renăscut. Fosta cosmeticiană salariată din Vigo (cea mai mare localitate din regiune) se gândise să devină propria sa stăpână şi se mutase la Salvaterra de Mino. Pe atunci, localitatea era în plin boom economic. Primarul vorbea de peoiecte faraonice gen un"pentagon industrial" care să atragă companii precum Mitsubishi sau Peugeot Citroën. Clădirile începuseră deja să se înalţe pentru a fi gata să primească mii de angajaţi potenţiali. Astăzi, "pentagonul industrial" a rămas doar o machetă pe masa arhitectului. Totul e paralizat.

Acum, graţie operaţiunii "peseta", localitatea a devenit loc de pelerinaj. "Succesul a depăşit toate speranţele noastre", spune Pablo Pino, preşedinte al asociaţiei de comercianţi Unes. Operaţiunea ar fi trebuit să dureze o lună, dar a fost reînnoită de două ori şi tocmai a fost prelungită până pe 31 ianuarie, scrie cotidianul francez.

Pesetas - monede sau bancnote - pot fi date în schimbul unei cafele, parfum, televizor. Cu condiţia să fi fost tipărite după 1940. Rata de schimb este aceeaşi ca cea practicată în 2002 - 166 de pesetas pentru un euro. Comercianţii dispun de instrumente care le permit calcularea imediată a preţurilor în pesetas şi datul restului în euro.

Revine gustul pentru pesetas

Până în prezent, în Salvaterra s-au strâns circa un million de pesetas. Iar această mană e doar un bonus. Clienţii au început să vină de departe: dinVigo şi chiar şi mai de departe, pentru a converti monedele şi bancnotele rămase prin casele de la ţară, prin cufere, prin lucrurile bunicilor.
Unii le păstrau ca amintire, dar, în criza cruntă care a lovit Spania, nostalgia nu-şi mai are locul. Banca Spaniei a calculate că în Spania există încă pesetas în valoare de 1,7 miliarde de euro.

În Spania, există posibilitatea de a converti vechea monedă, fără limită de timp, însă mulţi dintre spanioli omit acest aspect. Odată cu acest program însă, spaniolilor le-a revenit gustul uitat al vechii lor monede.

Circa 70% dintre spanioli consideră că euro nu a adus nimic bun în viaţa lor, potrivit unui sondaj realizat de Real Instituto Elcano.

Franţa - a demarat dezbaterea despre reintroducerea francului
În Franţa, perioada în care vechea monedă - francul - putea fi convertit în euro se va termina însă pe 17 februarie, notează "Le Point". După aceea, vechiul franc, cu figurile imprimate pe el - Debussy, Saint-Exupéry, Gustave Eiffel - va fi condamnat să se mototolească pe fundul unui sac sau să fie expus de vreun numismat. Peste ceva mai mult de o lună, ar urma să fie definitiv îngropat. Doar dacă nu cumva va renaşte din propria cenuşă, comentează publicaţia franceză. Mulţi dintre francezi nu îşi explică de ce întoarcerea la franc ar fi o catastrofă.

Pro şi contra

Comentariile la articolele despre întoarcerea la franc sunt cu sutele şi prea puţine sunt în favoarea euro. Mai toţi consideră că întoarcerea la franc este mult dramatizată. Cititorii cotidianelor franceze îşi ilustrează teoria cu exemplul Norvegiei şi al Elveţiei, care nu resimte recesiunea, nici vreo creştere a şomajului, nici greve, dar are un bilanţ excelent. Există şi alte argumente: ieşirea din euro ar permite Franţei să-şi regăsească suveranitatea monetară, economică, politică şi bugetară. Asta, în condiţiile în care nu există o guvernarea comună europeană, nici un sistem de apărare comun, nici armată comună, nici limbă comună, doar un şomaj exploziv şi ţări pe marginea falimentului.

Există şi voci contra. Ieşirea Franţei din zona euro, cerută insistent de Frontul Naţional condus de Marine Le Pen ar provoca distrugerea a între 6 şi 19% din PIB timp de zece ani şi dispariţia a peste un milion de locuri de muncă, estimează Institutul Montaigne, citat de publicaţie "Les Echos". Cu toate acestea, peste o treime dintre francezi (36%) îşi doresc întoarcerea la franc şi sunt tot mai mulţi pe zi ce trece, potrivit sondajelor.

Şi în Franţa, există întreprinzători care au trecut de la vorbe la fapte. Comercianţii din orăşelul Le Blanc (Indre) acceptă încă franci, relatează France 24. Şi, la fel ca în Spania, unii cetăţeni vin de departe pentru a cheltui ce franci le-au mai rămas prin cufere. Mulţi sunt mânaţi de nostalgie.

"În acest orăşel, în care francii sunt încă acceptaţi, asociaţia de comercianţi a sărbătorit primul milion de franci colectaţi", scria "Le Parisien". Primii beneficiari sunt magazinele de mobilă şi de electrocasnice.