România, aspirator de voturi în Ucraina

Premierul Iulia Timoşenko promite revizuirea deciziei Curţii de la Haga privind împărţirea zonelor economice din Marea Neagră între Kiev şi Bucureşti. Ultimele zile de campanie electorală înaintea prezidenţialelor de duminică au fost presărate de promisiuni greu de îndeplinit şi păruieli între parlamentari.

Premierul ucrainean, Iulia Timoşenko, a promis marţi că va obţine revizuirea deciziei Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga (CIJ) privind împărţirea zonelor economice în Marea Neagră între Ucraina şi România, dacă va câştiga prezidenţialele, relatează UNIAN.

Citiţi şi:

Alegeri locale, efecte globale

Ucraina: alegerile trec, oligarhii rămân

Punctul de cotitură pentru ucraineni

Peste 90% din alegătorii ucraineni se vor prezenţa la vot în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale

În Ucraina se anunţă un tur doi cu scântei

"Platoul continental din Marea Neagră înseamnă independenţa noastră economică şi politică, este puterea şi competitivitatea statului nostru. Mă voi ocupa de refacerea dreptăţii (...) faţă de Ucraina", a declarat Timoşenko la Ternopol, în vest. Valorificarea platoului continental al Mării Negre va permite Ucrainei să se aprovizioneze cu petrol şi gaze pentru sute de ani, a spus Timoşenko, într-o declaraţie cu puternic iz electoral.

Greu de adus probe noi

Promisiunile candidatei la funcţia supremă survin, întâmplător sau nu, cu o zi înainte de împlinirea unui an de la decizia CIJ de delimitare a platoului continental şi a zonelor economice ale Ucrainei şi României în Marea Neagră, o hotărâre ce a fost considerată o victorie a Bucureştiului. "În contextul campaniei electorale din Ucraina nu cred că este necesar să comentăm această declaraţie", a menţionat secretarul de stat Bogdan Aurescu, agentul României în procesul de la Haga.

Potrivit experţilor în drept internaţional, e puţin probabil ca declaraţia premierului ucrainean să aibă o bază solidă. Hotărârea CIJ este definitivă şi nu se mai poate face decât o revizuire tehnică.

Pentru aceasta, Ucraina trebuie să aducă probe noi care să permită luarea de către Curte a unei decizii "radical diferite". În istoria de peste 100 de cazuri de delimitare maritimă judecate de CIJ au existat doar trei dosare în care s-a solicitat revizuirea tehnică a unei decizii, toate trei respinse. Cum decizia instanţei internaţionale a avut la bază date obiective, este greu de crezut că Timoşenko poate scoate vreun iepure din joben pentru a răsturna decizia din 3 februarie 2009.

Sancţionată de electorat

Politologul ucrainean Evgheni Mincenko apreciază că Iulia Timoşenko a făcut "o gafă", reamintind că decizia de la Haga a fost luată în timp ce ea era premier. În al doilea rând, Timoşenko l-a atacat indirect pe preşedintele Viktor Iuşcenko, cu electoratul căruia „încearcă să flirteze" pentru a-i obţine voturile. Ministrul de Externe, Piotr Poroşenko, a calificat drept „emoţională" declaraţia premierului ucrainean.

Nu e prima dată când România devine subiect de campanie. Prorusul Viktor Ianukovici - dat favorit de ultimele sondaje - le-a promis românilor din Ucraina că româna va deveni limbă oficială la nivel regional, dacă va ajunge preşedinte.

Rivalii săi l-au acuzat că face "comerţ" cu integritatea teritorială a ţării, întrucât „organizaţiile românilor ucraineni consideră Bucovina de Nord şi sudul Basarabiei teritorii anexate ilegal de la România".

Bătaie între parlamentari

Deputaţii opoziţiei şi cei ai puterii şi-au împărţit ieri pumni în Radă 

Deputaţii din formaţiunea Blocul Iulia Timoşenko (BIUT) şi cei ai Partidului Regiunilor, condus de Viktor Ianukovici, s-au încăierat ieri în sala de şedinţe a Radei Supreme (Parlamentul unicameral de la Kiev), relatează RIA Novosti.

Cu zece minute înainte de pauză, deputaţii premierului s-au apropiat de tribuna Radei pentru a o bloca, iar parlamentarii din opoziţie au încercat să-i împiedice. "Păruiala" a fost declanşată de Vladimir Bondarenko (BIUT) şi Andrei Kliuev (Partidul Regiunilor), după care celor doi li s-au alăturat şi alţi deputaţi. Lucrările Radei nu au fost reluate.

Deputaţii ucraineni ar fi trebuit să ia în discuţie adoptarea unor amendamente propuse de opoziţie la Legea electorală.

Comentarii: Ianukovici sau Timoşenko pentru România?

 Marina Petik, corespondent „Blik“ şi Valeria Cepurko, şef departament „Blik“

Ucraina se apropie de finalul cursei prezidenţiale. Încercând să atragă votanţii, şi Iulia Timoşenko, şi Viktor Ianukovici fac declaraţii noi. Prim-ministrul ucrainean a criticat decizia Curţii de la Haga încă de când a fost pronunţată. Acum, o critică din nou: „Platoul Mării Negre este independenţa noastră economică şi politică. Voi depune eforturi pentru a obţine o hotărâre dreaptă. Iar ceea ce a fost nedrept pentru Ucraina trebuie să fie rejudecat", a spus premierul ucrainean marţi.

Este cunoscut faptul că majoritatea românilor din vestul şi sudul Ucrainei (Cernăuţi şi Odessa) îl vor sprijini pe Viktor Ianukovici în turul doi al alegerilor. Doar a promis că, în cazul în care va câştiga alegerile, va da limbii române statutul de limbă regională. Cu toate acestea, cu cât se apropie alegerile, cu atât mai des auzim previziuni că Timoşenko va ieşi învingătoare, în ciuda diferenţei mari (10%) indicată de sondaje după primul tur. Este dificil de apreciat de pe urma căruia dintre candidaţi România ar avea beneficii mai mari. Au personalităţi diferite şi moduri diferite de rezolvare a problemelor. Iulia Timoşenko, de pildă, ştie cum să-şi rezolve propriile probleme profitând de conflictul dintre Occident (inclusiv România) şi Rusia.

Ianukovici se situează mereu de partea celui de la care poate obţine mai mult. Ca preşedinte, el ar menţine relaţii economice puternice între Ucraina şi România, fără a se situa pe poziţii conflictuale. Incluzând aici un conflict judecătoresc.
Ideea Iuliei Timoşenko de revizuire a frontierei maritime nu este chiar lipsită de simţul realităţii, cum a confirmat şi şeful diplomaţiei ucrainene, Petro Poroşenko, care a declarat că „acum lucrăm asupra problemelor juridice ...".

Ceea ce înseamnă că poziţia premierului nu este neapărat emoţională. Deciziile Curţii Internaţionale de la Haga nu se contestă. Dar, ca în orice legislaţie (chiar şi cea internaţională), există portiţe. Una dintre variante este ca Ucraina să conteste platoul din jurul Insulei Şerpilor. În acest context, tribunalul de la Haga va analiza un nou caz.