Adevarul.ro

Examenul comisarilor aspiranţi s-a încheiat. Cu un repetent şi câţiva corigenţi noua Comisie aşteaptă acum verdictul Parlamentului European. Unii au impresionat, alţii au dezamăgit, dar au trecut examenul de dragul echilibrului politic. Cine sunt comisarii cu adevărat competenţi, vom afla când vor trece la treabă.

Săptămâna de foc a audierilor viitorilor comisari europeni s-a încheiat. Preşedintele legislativului, Jerzy Buzek, a primit aseară rezultatele din partea comisiilor europarlamentare. Azi, potrivit procedurii, Buzek se va întâlni cu preşedinţii grupurilor politice din Parlamentul European (Conferinţa preşedinţilor) pentru a analiza aceste avize.

Citeşte şi:

Dacian Cioloş a primit aviz pozitiv în comisia de agricultură a PE

Jeleva şi-a retras candidatura

 Dacă totul decurge bine, iar eurodeputaţii consideră că toţi comisarii aspiranţi au luat notă de trecere, Comisia ar putea primi votul final în 9 februarie. Amânarea (votul urma să aibă loc la 26 ianuarie) a fost determinată de retragerea Rumianei Jeleva, nominalizata Bulgariei.

Comisarii premianţi

Opiniile converg spre cel puţin două nume: finlandezul Olli Rehn şi spaniolul Joaquin Almunia, ultimul notat de "Financial Times" cu cinci stele pentru prestaţia sa. Ambii au experienţă îndelungată la Comisie, unde au ocupat portofolii grele. Consideraţi de către analişti drept "metodici şi polivalenţi", nu "ideologi", comisarii au impresionat la audieri.

Olli Rehn, noul comisar pentru afaceri economice şi financiare, îţi doreşte o coordonare mai strînsă a politicilor europene, iar Joaquin Almunia, care ocupă pstul de comisar pentru concurenţă, s-a declarat adept al liberei concurenţe, dar în slujba creşterii economice.

Jeleva, repetenta bulgară

Atacată la unison de presa europeană şi criticată dur de către eurodeputaţi, prima nominalizată a Bulgariei pentru postul de comisar pentru dezvoltare şi ajutor internaţional, Rumiana Jeleva, a devenit, fără voie, vedeta negativă a acestei sesiuni de audieri.

Retragerea sa a iritat grupul popularilor din Parlamentul European (PE) şi a amânat învestirea Comisiei Barroso II, dar a deblocat situaţia delicată în care se afla ţara sa. "Înlocuitoarea", finanţista Kristalina Gheorghieva, va face, după cum o recomandă cariera sa internaţională, o cu totul altă impresie. Audierea sa va avea loc la 3 februarie, iar votul în Parlamentul European asupra noii Comisii Europene este prevăzut pentru 9 februarie.

Maros Sefcovic, noua ţintă

Nominalizatul Slovaciei pentru postul de comisar pentru relaţii interinstituţionale şi administraţie, Maros Sefcovic, susţinut de socialişti, este privit acum ca noua "verigă slabă" a viitoarei Comisii Europene. Motivul oficial: câteva declaraţii cu caracter discriminatoriu la adresa ţiganilor, făcute în urmă cu cinci ani.

În realitate, deşi audierea slovacului s-a petrecut relativ bine, el a devenit ţinta atacurilor grupului PPE, după ce presiunile socialiştilor au contribuit aproape decisiv la retragerea Rumianei Jeleva, candidat sprijinit de populari.

Polonezul de la Buget

Janusz Lewandowski, nominalizatul Poloniei la postul de comisar pentru buget, s-a declarat, la audieri, contra impunerii unui « impozit european ». Dar a susţinut ideea că bugetul UE are nevoie de o « orientare-cheie » în perioada următoare, cum ar fi mediulsau schimbările climatice.

Cei care au mai dezamăgit

Olandeza Neelie Kroes (liberală) şi-a uitat fişele în maşină, aşa că la audieri s-a bâlbâit şi s-a rezumat la generalităţi, dovedind că nu stăpâneşte deloc domeniul.

Lituanianul Algirdas Semeta (PPE), comisar pentru taxe şi antifraudă, precum şi maltezul John Dalli (PPE), comisar pentru protecţia consumatorilor, au fost la fel de neconvingători.

În total, cel puţin cinci comisari desemnaţi (trei de la PPE, un liberal şi un socialist) din 27 nu se ridică la nivelul cerut de post.

Catherine Ashton, criticată aspru

Lituanianul Algirdas Šemeta, comisar pentru impozitare şi uniune vamală, s-a rezumat la generalităţi

Şefa politicii externe a UE, britanica Catherine Ashton, a fost ţinta criticilor europarlamentarilor de centru-dreapta şi a celor ecologişti. Preşedintele grupului de centru-dreapta, Joseph Daul, a spus că este „regretabil" faptul că ea nu a fost prezentă în aceste zile în Haiti, arătând că omologul său american, Hillary Clinton, a călătorit în insula caraibiană, devastată de seism.

Liderul Verzilor, Daniel Cohn-Bendit, s-a declarat chiar „sceptic" în privinţa lui Ashton. Politician de centru-stânga, care urmează a deveni vicepreşedinte al Comisiei Europene, Ashton a fost audiată în PE săptămâna trecută. Considerată novice în lumea diplomaţiei şi a afacerilor externe, performanţele ei au fost apreciate drept „foarte slabe".

Comisarul Cioloş va avea purtător de cuvânt britanic

După ce a trecut cu bine de audierea din Parlamentul European, comisarul român pentru agricultură, Dacian Cioloş, a început să-şi formeze echipa. Cele mai mari şanse de a deveni şeful său de cabinet le are austriacul Georg Häusler, el însuşi secondat de românul Sorin Moisă.

În echipă au mai fost cooptaţi germanul Icovon Wedel, care până de curând a fost angajat al Secretariatului General al Comisiei, şi francezul Yves Madre, care a lucrat la Reprezentanţa Permanentă a ţării sale pe lângă UE.

Alte trei posturi, scrie portalul Agrarheute, se pare că vor reveni unui polonez, unei portugheze şi unui alt român. Cioloş îl va avea drept purtător de cuvânt pe britanicul Roger Waite, redactor şef la Bruxelles al publicaţiei specializate în politica agriccolă europeană "Agra Facts".

Aprecieri, dar şi suspiciuni

Prestaţia lui Dacian Cioloş a fost în general apreciată, reprezentantul României fiind considerat printre cei mai bine pregătiţi pentru postul respectiv. Cotidianul britanic "Financial Times" i-a acordat lui Cioloş patru stele din cinci, iar publicaţia Europolitics a avut cuvinte de laudă la adresa sa.

Au existat, însă, şi ecouri negative, potrivit unui sondaj efectuat printre cititorii Agrarheute. Până când va face practic dovada competenţei sale, Cioloş este privit cu destul de mult scepticism. Astfel, 64% dintre respondenţi îl suspectează că va favoriza Europa de Est, în anii următori.

Aproape o cincime (19,5%) crede însă că românul va reuşi să aducă un echilibru între Europa de Vest şi cea de Est, iar 16,7% apreciază experienţa sa în domeniul agriculturii, considerându-l o alegere bună.