„Minoritari români“ de dragul banilor ungureşti

0
Publicat:
Ultima actualizare:

La conducerea unora dintre organizaţii ajung oameni care nu au nimic de-a face cu minoritatea respectivă. Între timp, românii au ajuns în zone unde nici nu se ştia de existenţa lor. Persoane de altă naţionalitate se declară români, pentru a primi bani. Acum mai mulţi ani, „şefi“ peste români la Budapesta au ajuns persoane de altă naţionalitate.

La 3 octombrie, o dată cu alegerile locale din Ungaria, se desfăşoară şi alegerile pentru conducerile organizaţiilor minorităţilor, aşa numitele „autoconduceri". În ţara vecină există 13 minorităţi naţionale recunoscute, printre care şi români, numărul lor oficial apropiindu‑se de 450.000.

Citiţi şi:

Turiştii unguri veniți în Bihor vor fi păziţi, în premieră, de poliţişti care vorbesc limba lor

Ungurii patrulează prin oraş și îi legitimează pe arădeni după modelul din țara lor

Neoficial, acest număr ar fi mai mare, după unele aprecieri chiar de un milion (din populaţia totală de aproximativ 10 milioane a Ungariei). În lipsa reprezentării parlamentare a minorităţilor, problemă a cărei soluţionare trenează de ani de zile, cei care conduc aceste organizaţii ale minorităţilor se preocupă de apărarea intereselor acestor minorităţi.

Fiecare organizaţie locală are dreptul la patru reprezentanţi, dintre aceştia alegându-se apoi autoconducerea naţională a minorităţii respective. Potrivit Biroului Central Electoral, minorităţile au propus anul acesta peste 5000 de candidaţi. Cei mai mulţi provin din partea romilor - cea mai numeroasă minoritate din Ungaria. Cei aproximativ 10.000 de români au propus 250 de candidaţi.

Românii - tot mai numeroşi dincolo de Tisa

Un fenomen interesant este creşterea numărului unora dintre minorităţi, din cauza îmbunătăţirii relaţiilor politice dintre Budapesta şi ţara de origine a etniilor de pe teritoriul Ungariei. În această categorie se includ şi românii.

Potrivit legii, au dreptul să candideze sau să participe la vot persoanele care figurează pe listele de alegători prezentate de organizaţiile minorităţilor şi care s-au declarat ca aparţinând acestora. Numai că, apreciază chiar liderii organizaţiilor, în afara declaraţiei proprii, nu există niciun alt control care să ateste apartenenţa persoanei la minoritatea respectivă, astfel că oricine are dreptul să aleagă sau să fie ales.

Rezultatul: de ani de zile în Ungaria proliferează ceea ce se numeşte „etnobusiness", la conducerea unora dintre organizaţii ajungând oameni care nu au nimic de-a face cu minoritatea respectivă, fiind aleşi de persoane care nici ele nu aparţin de aceasta. Un caz flagrant în acest sens a fost înregistrat în urmă cu mai mulţi ani când la conducerea de la Budapesta a organizaţiei românilor au ajuns persoane de altă naţionalitate. Miza este explicată de Traian Kresta, liderul actual al Autoconducerii Naţionale a Românilor din Ungaria.

Creşterea substanţială a numărului de alegători români, spune el, citat de cotidianul „Nepszabadsag" nu este determinată numai de relaţiile mai bune cu România, ci şi fenomenul cunoscut drept „etnobusiness". Au fost iniţiate alegeri pentru organizaţii ale românilor în localităţi din judeţele Bekes si Borsod unde până acum nu se ştia de existenţa românilor. De ce apar aceste pseudominorităţi? O organizaţie locală a unei minorităţi primeşte anual de la buget 700.000 de forinţi şi prin diferite proiecte, venitul poate ajunge uşor la un milion de forinţi.

Aceştia nu se vor preocupa deloc, de pildă, de prezervarea culturii minoritare, ci vor folosi fondurile în interese proprii. Traian Kresta a crezut anterior că întroducerea listelor de alegători pentru minorităţi ar fi fost un mijloc pentru eliminarea falşilor minoritari dar acum şi-a dat seama că a greşit. „Din păcate, înregistrarea nu a satisfăcut speranţele legate de ea", a declarat el.

Fenomenul de etnobusiness nu este prezent numai la minoritatea română, ci şi la cea slovacă şi la romi, scrie în continuare cotidianul budapestan. La aceştia din urmă sunt organizate, unori chiar de către partidele politice, primarii sau notarii unor comune, grupuri puternice care vizează eliminarea unor oameni politici romi, consideraţi incomozi deoarece reprezintă cu adevărat interesele acestora , în condiţiile în care un partid parlamentar (Jobbik) are o politică făţiş antiromă.

În Parlament - nu mai devreme de 2014

Potrivit unui comunicat al liderilor celor 13 minorităţi din Ungaria, cel mai mare eşec al politicii ungare faţă de minorităţi din ultimii 20 de ani este inexistenţa unei legi privind reprezentarea parlamentară a acestora. În consecinţă, comunităţile etnice nu pot participa sub formă instituţionalizată la activitatea legislativă. Nu este vorba de un privilegiu, se afirmă în document, ci de un drept constituţional.

De aceea, încă din 2008, liderii celor 13 minorităţi au elaborat, împreună cu dr. Erno Kallai, comisarul guvernamental pentru minorităţi, un proiect de lege în care au fost schiţate condiţiile în care s-ar putea realiza acest obiectiv. Proiectul prevede, printre altele, modalitatea alegerii deputaţilor minorităţilor, la scrutin participând numai cetăţenii aparţinând minorităţii respective şi care figurează pe lista de alegători, numărul de voturi necesar alegerii unui deputat - minimum 1000 - formarea unui grup parlamentar al minorităţilor.

Modificarea constituţiei

Pentru ca legea să intre în vigoare, era nevoie de modificarea Constituţiei. Deşi în luna mai a.c. , în urma propunerilor făcute de doi deputaţi Fidesz, parlamentul a votat această modificare, potrivit experţilor, abia în 2014 va putea fi vorba de o reprezentare parlamentară a minorităţilor.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite