VIDEO Gaddafi: Voi muri în Libia ca un martir

Mercenarii şi oamenii de casă ai lui Gaddafi îi vânează pe protestatari cu bombe din avioane şi mitraliere din elicoptere. Muammar Gaddafi i-a caracterizat pe protestatari drept „bandiţi, şobolani şi mercenari“ care vor să transforme Libia „într-un nou Afganistan“.

După scurta apariţie tv din noaptea de luni spre marţi, preşedintele Muammar Gaddafi a revenit aseară cu un discurs amplu pentru a-i asigura pe libieni că omul care a adus glorie ţării nu va dezerta. „Sunt un luptător beduin. Nu voi părăsi Libia, voi muri aici ca un martir. Este ţara mea, a părinţilor mei şi a strămoşilor", a declarat Gaddafi, precizând că el este „un lider al revoluţiei, nu un preşedinte", şi prin urmare nu are un post oficial din care să poată demisiona.

Citiţi şi:

Conflictul din ţările arabe zdruncină pieţele lumii

Luptă fratricidă pentru Libia

Liderul de la Tripoli a mai declarat că protestatarii, care nu reprezintă poporul libian, merită pedeapsa cu moartea. El i-a chemat astăzi pe libieni în stradă pentru a-l susţine şi a spus senin că nu a folosit până acum forţa, dar o va face dacă va trebui. Totodată, le-a promis libienilor că vor avea ce Constituţie sau sistem legal vor şi că vor fi formate comitete regionale şi municipale care să preia din prerogativele puterii centrale.

Oraşe bombardate

Bombardamentele aeriene au continuat ieri în capitala Tripoli şi în Benghazi, al doilea oraş din ţară, unde pistele aeroportului au fost complet distruse, după cum susţine ministrul egiptean de Interne. Saif Al-Islam, fiul cel mic al colonelului Gaddafi, a negat informaţiile, susţinând că avioanele militare au tras doar asupra bazelor militare de unde au dezertat soldaţi.

În Tripoli, soldaţii au tras inclusiv în ambulanţe, iar civilii răniţi au fost lăsaţi să zacă pe străzi până au murit. Mărturiile celor 10.000 de egipteni care au revenit în Egipt sunt cutremurătoare. Mohamed Jalaly a povestit pentru Reuters că pe drumul de la Benghazi până la graniţa cu Egiptul nu a întâlnit decât bande de tâlhari şi tineri înarmaţi până în dinţi.

Urmăriţi aici un video cu prima apariţie televizată a lui Gaddafi

„E clar că nu le pasă de nimic. Este un genocid", a declarat Mahry pentru Reuters. În Libia, trăiesc între un milion şi un milion şi jumătate de egipteni, dar autorităţile de la Cairo susţin că e foarte dificil să-i aducă pe toţi în ţară. „Le recomandăm să stea în case, să-şi facă provizii de mâncare şi apă şi să nu iasă pe străzi", repatrierea lor fiind îngreunată de pistele distruse de pe aeroportul din Benghazi şi de dificultăţile în obţinerea permiselor de zbor, a declarat ministrul egiptean de Externe, Ahmed Aboul Gheit.

„Te împuşcă doar dacă te văd pe stradă", spune un locuitor din Al-Bayda, oraş din estul ţării controlat acum de grupări tribale. În acest oraş, forţele loiale Guvernului au ucis cel puţin 26 de persoane, în urma unui atac la care au luat parte tancuri şi avioane. Human Rights Watch vorbeşte de cel puţin 250 de morţi, dar membri ai opoziţiei libiene susţin că numărul ar putea ajunge la 3.000. Doi piloţi cărora li s-a cerut să tragă în civili au reuşit să ajungă cu avioanele lor în Malta, unde au cerut azil. Clericul Yusuf Al-Qaradawi, unul dintre liderii spirituali ai Fraţilor Musulmani, le-a cerut soldaţilor să-l ucidă pe Gaddafi, pentru a scăpa poporul libian de el.

Masacru în Piaţa Verde

Potrivit martorilor oculari, mai multe maşini de teren au ajuns în Piaţa Verde, iar din ele au coborât numeroşi mercenari care au început să tragă în mulţime. Mai târziu, un grup de susţinători ai lui Gaddafi au tras în oamenii care îşi plângeau rudele şi prietenii ucişi.

„Ştiam că Gaddafi este nebun, dar este un şoc teribil să vedem cum foloseşte mercenarii împotriva propriului popor", a mărturisit un locuitor din capitală. Doctorii de la spitalele din Benghazi susţin că cel puţin 300 de persoane au fost ucise. Unele cadavre erau atât de mutilate, încât rudele nu au putut să le identifice.

Noi dezertări

Ministrul Justiţiei, Mustafa Abud al-Jeleil, şi ambasadorul libian în SUA şi-au dat demisia, iar un grup de ofiţeri le-au ordonat soldaţilor „să se alăture poporului". Autorităţile malteze erau aseară în alertă, în aşteptarea unui vas plin cu soldaţi dezertori.

Români atacaţi în Libia

Şase români sunt „asediaţi" de bandiţi în deşertul libian, în apropierea unei exploatări petroliere. Informaţia vine de la soţia unuia dintre ei, Mihaela Dragomir, citată de Antena 3. Românii s-au închis în clădiri şi aşteaptă ajutor. Incidentul a fost confirmat de şeful departamentului de comunicare al MAE, Doris Mircea, care a precizat că firma angajatoare îi va evacua spre o zonă sigură cu elicopterul.

O celulă de criză care răspunde solicitărilor venite din partea cetăţenilor români din Libia a fost activată la Ministerul Afacerilor Externe. Românii afectaţi pot contacta telefonic Direcţia Consulară între orele 10.00 şi 18.00. Din evidenţele Ambasadei României, în Libia se află aproximativ 500 de cetăţeni români.

MAE a anunţat că 80 dintre aceştia s-au întors zilele trecute în ţară prin curse regulate sau speciale, operate de state europene. Ieri, MAE l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al Libiei la Bucureşti şi i-a solicitat ca autorităţile din ţara sa să protejeze integritatea fizică şi bunurile cetăţenilor români şi să le faciliteze plecarea din ţară, fără obstacole precum vize de ieşire din ţară.

Banii pentru estici, redirecţionaţi spre nordul Africii

Într-o scrisoare către şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton - datată la 16 februarie -, miniştrii de Externe din Franţa, Spania, Cipru, Grecia, Malta şi Slovenia au cerut ca UE să dea mai puţini bani către ţările din Parteneriatul Estic şi mai mulţi pentru cele din Uniunea pentru Mediterana.

„Ajutoarele financiare trebuie revizuite în lumina evenimentelor actuale", susţin cei şase referindu-se la sumele atribuite în cadrul Politicii pentru Vecinătate. Astfel, potrivit unui raport, din cele 12 miliarde de euro alocate Politicii de Vecinătate în perioada 2007-2013, unui egiptean îi revin 1,8 euro, unui tunisian, 7 euro, iar unui cetăţean al Republicii Moldova, 25 de euro pe an.

Raportul propune, în contextul situaţiei actuale, redirecţionarea unor fonduri către Africa de Nord şi Orientul Mijlociu, crearea unor scheme regionale după modelul Strategiei Dunării şi majorarea împrumuturilor Băncii Europene de Investiţii către ţările din zonă. Pe de altă parte, Nicu Popescu, analist la European Council on Foreign Relations, a precizat pentru „Eurobserver" că ţări ex-sovietice, precum Belarus sau Ucraina, se îndreaptă spre regimuri autoritare, în timp ce în Tunisia şi Egipt dictaturile au căzut. Totodată, Popescu reaminteşte că teritoriile palestiniene sunt cele mai mari beneficiare ale Politicii de Vecinătate, iar două treimi din suma alocată întregului program ajung la ţările de la sud de UE.

Comisarul pentru Extindere, Stefan Fule, va prezenta un proiect de revizuire a bugetului Politicii de Vecinătate în luna aprilie. Până atunci, statele europene analizează posibilitatea impunerii unor sancţiuni Libiei din cauza reprimării protestelor, dar nu reuşesc să ajungă la un acord din cauza opoziţiei Italiei şi Maltei.

Cele două ţări se tem de valul de imigranţi care s-ar putea îndrepta spre Europa în cazul căderii regimului lui Muammar Gaddafi, aşa cum s-a întâmplat cu egiptenii şi tunisienii, după plecarea lui Hosni Mubarak, respectiv, Ben Ali.

Protestatarii vandalizează simbolurile dictaturii în Tobruk

Gaddafi, într-o intervenţie televizată de 22 de secunde