Imagini LIVE din Egipt / Armata egipteană: Revendicările poporului sunt legitime, nu vom recurge la forţă

Preşedintele Hosni Mubarak a desemnat un nou director al serviciului de informaţii, pe generalul Murad Mowafi, fost guvernator în Sinai-Nord. Scoaterea militarilor în stradă este un semn că preşedintele Hosni Mubarak nu mai are alte soluţii. Egiptenii continuă protestele şi fac presiuni asupra autorităţilor, ameninţând cu lansarea unei greve generale, marţi. Uniunea Europeană îl îndeamnă pe Hosni Mubarak la un dialog cu opoziţ

Urmăriţi imagini LIVE aici

ORA 20: 50 Tensiunile din Egipt urcă petrolul peste nivelul de 100 de dolari per baril, la Londra. Nivelul nu a mai fost atins de peste doi ani, creşterea survenind ca urmare a preocupărilor în legătură cu situaţia din Egipt şi temerile că agitaţia s-ar putea extinde şi în alte ţări din Orientul Mijlociu, relatează AFP.

Egiptul este un producător de petrol modest, dar în ţară există două căi majore de transport al petrolului, Canalul Suez şi Oleoducul Sumed, ceea ce explică nervozitatea pieţei. În total, canalul şi oleoducul, principalele căi de transport al petrolului din Golf către Europa, transportă 4,5 % din producţia mondială de petrol.

Citiţi şi:

Egipt: ce promisiuni face Mubarak

ORA 20:40 Armata egipteană a anunţat că nu va recurge la forţă împotriva manifestanţilor pentru că revendicările poporului sunt "legitime".

"Libertatea de exprimare sub formă paşnică este garantată tuturor", a afirmat purtătorul de cuvânt al armatei, citat de agenţia oficială Mena şi de televiziunea publică.

Forţele armate egiptene au dat asigurări că nu vor folosi forţa împotriva manifestanţilor, a anunţat televiziunea publică luni, cu o zi înaintea "marşului unui milion" de persoane prevăzut pentru marţi la Cairo şi Alexandria, pentru a cere înlăturarea de la putere a preşedintelui Hosni Mubarak.

ORA 19:40 Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că urmăreşte evenimentele din Egipt  cu "atenţie şi îngrijorare".

"Este adevărat că într-o situaţie de haos, o mişcare islamistă organizată poate prelua controlul statului. Aceasta s-a întâmplat în Iran şi în altă parte", a spus premierul israelian în cadrul unei conferinţe de presă cu cancelarul german Angela Merkel. El şi-a exprimat totodată speranţa că tratatul de pace încheiat de trei decenii cu Egiptul va supravieţui oricăror schimbări.

ORA 17.30 Economiştii au avertizat că în situaţia în care violenţele din Egipt vor continua, ţara nu va avea rezervele valutare necesare pentru a evita o criză financiară pe termen lung. Comercianţii de valută au declarat luni că investitorii au transferat, încă de la începutul protestelor, sute de milioane de dolari din ţară.

Egiptul se confruntă, de asemenea, cu o dilemă privind redeschiderea băncilor. Pentru a evita deteriorarea gravă a economiei, acestea vor trebui, probabil, redeschise în câteva zile. "Oamenii sunt în criză de bani, acest lucru este clar. Ne aşteptăm ca, atunci când băncile se vor redeschide, să fie retrase sume importante de bani", a declarat un bancher din Cairo.

De asemenea, este neclar dacă băncile vor continua să facă afaceri între ele în timpul turbulenţelor.

ORA 17.20 Televiziunea oficială egipteană a anunţat formarea unui nou Guvern în Egipt. Din noul guvern fac parte mai mulţi membri ai Cabinetului demisionar, dar nici o personalitate legată de mediul de afaceri, considerat apropiat de fiului preşedintelui, Gamal.

ORA 16.30 Uniunea Europeană îi cere lui Hosni Mubarak să dialogheze "imediat" cu opoziţia.

Catherine Ashton, reprezentantul UE pentru Afaceri Externe, i-a cerut preşedintelui Hosni Mubarak să înceapă "imediat" un dialog cu opoziţia, pentru a permite realizarea reformelor reale şi pentru a răspunde aşteptărilor manifestanţilor.

Autorităţile egiptene trebuie să înceapă "un dialog serios cu partidele de opoziţie şi acesta urmează să aibă loc imediat", a declarat Ashton.

ORA 15.50 - Şase jurnalişti ai postului de televiziune Al-Jazeera au fost arestaţi pentru scurt timp, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul Internet al canalului.

La scurt timp după ce au fost reţinuţi, cei şase ziarişti au fost eliberaţi, însă echipamentul lor video a fost confiscat.

Autorităţile egiptene au anunţat duminică interzicerea transmisiei şi activităţii Al-Jazeera în Egipt.

ORA 13.50 Preşedintele Hosni Mubarak a desemnat un nou director al serviciului de informaţii, pe generalul Murad Mowafi (foto dreapta), fost guvernator în Sinai-Nord. Mowaft îl înlocuieşte pe influentul Omar Suleiman, numit sâmbătă vicepreşedinte al Egiptului.

ORA 13.15 Pentru marcarea unei săptămâni de la izbucnirea violenţelor sângeroase din Egipt, manifestanţii au hotărât lansarea unei greve generale şi un marş format dintr-un milion de persoane, informează AFP.

"În cursul nopţii de duminică spre luni s-a luat hotărârea ca marţi să fie organizat un marş la care să ia parte un milion de persoane. De asemenea, am decis să lansăm o grevă generală până când cerinţele noastre vor fi îndeplinite", a declarat Eid Mohammad, unul dintre organizatori.

Nu dorim ca viaţa să revină la normal până când nu pleacă Mubarak. Facem un apel la oameni, să nu se prezinte la locul de muncă până când el nu demisionează, a mai spus un alt organizator.

ORA 13.00 Băncile şi şcolile au rămas închise, iar bursa de valori nu va efectua tranzacţii. În faţa brutăriilor s-au format cozi imense, iar costul alimentelor, al benzinei şi al cartelelor telefonice a crescut, informează un corespondent Al-Jazeera, din Cairo.

Pe internet circulă o  înregistrare cu forţele de ordine care au folosit tunuri cu apă şi gloanţe de cauciuc împotriva a sute de manifestanţi care se rugau pe un pod.

ORA 4:00  Preşedintele egiptean Hosni Mubarak a cerut noului guvern să se angajeze într-un dialog cu toate partidele politice, pentru a ajuta la atingerea "unei societăţi democratice civile". De asemenea, el a cerut noului guvern să restabilească încrederea egiptenilor în economia ţării şi în puterea de a controla şomajul.

ORA 3:00 Focuri de avertisment se auzeau pe străzile din Alexandria, când protestatarii încă asediau oraşul.

LUNI ORA 1:00 În filmarea de mai jos se pot auzi foarte clar împuşcături provenind dintr-o mulţime adunată în faţa unui muzeu din Cairo, în noaptea de duminică.

ORA 24:00 Forţele de poliţie s-au întors în stradă, potrivit CNN.

ORA 23:00 Multe ţări au început să-şi retragă cetăţenii din Egipt. Turcia a trimis în această noapte câteva avioane pentru a-şi repatria cetăţenii. Foarte multe zboruri au fost anulate.

ORA 22:00 Poliţia a prins 3.000 de deţinuţi care reuşiseră să evadeze dintr-o închisoare de lângă Cairo.

ORA 21:30 Armata egipteană a prelungit peridoada de resticţie a circulaţiei cu o oră. Începând de luni, egiptenii ar trebui să rămână în case între orele 15 şi 8 dimineaţa.

ORA 21:00 Protestatarii de la  Tahrir Square au scris "Jos Mubarak", cu trupurile lor. Principala cerere a mişcării rămâne demisia lui Mubarak.

ORA 20:30 Zeci de mii de protestatari din Mansoura îi cer lui Mubarak să demisioneze, iar protestele continuă în Alexandria, în ciuda interdicţiei de circulaţie pe timp de noapte, în cea de-a trei-a zi, consecutiv.

ORA 20:00 Poliţia se întoarce pe străzi luni dimineaţa. Între timp, protestatarii continuă să demonstreze în toată ţara.

ORA 19.33 ElBaradei a adresat un mesaj regimului egiptean din mijlocul mulţimii protestatare: "Ne-aţi furat libertatea. Ceea ce am început acum nu mai poate fi oprit". Liderul protestatarilor a dat un ultimatum regimului: "Regimul să se retragă şi să începem o nouă eră"

ORA 19.15 ElBaradei a declarat în piaţa din Cairo că "Egiptul se află la începutul unei noi ere". ElBaradei, laureat al Premiului Nobel pentru Pace şi fost director al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), a fost mandatat de o coaliţie a formaţiunilor de opoziţie egiptene să negocieze cu regimul preşedintelui Hosni Mubarak.

UPDATE 19.00 Mohamed ElBaradei răspunde SUA: Vă pierdeţi credibilitatea. 85 de milioane de egipteni vor ca Mubarak să plece

Mohamed ElBaradei se află în mijlocul manifestanţilor, înconjurat de susţinători. Reprezentantul opoziţiei a ajuns în apropiere de piaţa Tahrir din Cairo, unde se află câteva mii de manifestanţi care cer plecarea preşedintelui egiptean, Hosni Mubarak.

În piaţă sunt adunaţi manifestanţii, care scandează în continuare poporul vrea ca preşedintele să plece sau ne sacrificăm sufletul şi sângele pentru patrie.

UPDATE 18.25 Hillary Clinton îndeamnă Egiptul la o tranziţie paşnică spre democraţie

UPDATE 17.30 Centrul capitalei Egiptului este survolat de avioane de vânătoare şi de un elicopter militar, informează BBC. Cel puţin două avioane de vânătoare trec frecvent pe deasupra Pieţei Tahrir, unde a ajuns şi o coloană de tancuri.

UPDATE 16.26 Aproximativ 150 de oameni au murit şi alţi 4.000 au fost răniţi în Egipt în confruntările din ultimele cinci zile, arată cel mai recent bilanţ citat de AFP.

Citiţi şi: Revoluţie în Egipt: 100 de morţi în 24 de ore. Omar Suleiman, numit vicepreşedinte

Imagini LIVE / Egiptul arde. Va întoarce armata armele?

După patru zile de proteste, preşedintele Hosni Mubarak a ieşit vineri seara la televiziunea publică, în încercarea de a linişti spiritele. El a anunţat formarea unui nou guvern şi o serie de reforme sociale. După modele deja cunoscute, precum cel al fostului dictator român Nicolae Ceauşescu sau cel mai recent al tunisianului Ben Ali, Mubarak a promis măsuri „pentru limitarea şomajului, creşterea nivelului de viaţă, dezvoltarea serviciilor şi sprijinirea săracilor".

Guvernul şi-a dat demisia, ministrul Aviaţiei, Ahmad Shafik, fiind însărcinat cu formarea unui nou guvern. Anunţul nu a avut darul de a-i mulţumi pe protestatari, care cer în continuare plecarea lui Hosni Mubarak, aflat în fruntea ţării de 30 de ani.

Sfidând instituirea stării de urgenţă, egiptenii au protestat şi ieri în număr mare la Cairo şi în alte oraşe importante, în pofida faptului că Mubarak a cerut armatei să iasă pe străzi, după ce poliţia a fost depăşită de mobilizarea populară fără precedent. Mubarak a avut o discuţie telefonică cu preşedintele Barack Obama, care i-a cerut „măsuri concrete pentru a-şi ţine promisiunile" şi a îndemnat autorităţile egiptene „să se abţină de la utilizarea violenţei împotriva manifestanţilor paşnici". 
 
Impasul preşedintelui

Experţii apreciază că decizia de a scoate armata în stradă arată că preşedintele Mubarak se află într-un impas şi nu mai are prea multe soluţii la îndemână. După fostul director al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, Mohamed El Baradei, şi Youssef Al-Qardaoui, cel mai influent predicator din lumea arabă, i-a cerut preşedintelui să plece, întrucât aceasta este „singura soluţie pentru rezolvarea problemei". Singura întrebare este care va fi poziţia armatei, în cazul în care i se va cere să intervină în reprimarea revoltelor.

Tancurile sunt deocamdată prezente pe străzi, pentru a păzi principalele obiective şi pentru a împiedica jafurile tot mai frecvente, cărora le-au căzut victime şi două mumii ale faraonilor de la Muzeul Egiptean. În rest însă, militarii nu au întreprins nicio acţiune împotriva protestatarilor. Ba chiar s-au lăsat îmbrăţişaţi de manifestanţi şi le-au permis să se urce pe tancuri. Pentru prima dată de la preluarea puterii, Mubarak a numit un vicepreşedinte, în persoana directorului serviciilor de informaţii, Omar Suleiman.

Telefoane la Ambasada României

Poliţiştii au deschis focul asupra mai multor demonstranţi care au forţat intrarea în clădirea Ministerului de Interne. Cel puţin trei persoane şi-au pierdut viaţa, numărul total al morţilor de la declanşarea protestelor ajungând la 82, potrivit Euronews.

Ambasada României la Cairo a primit până acum solicitări de informaţii de la circa 50 de persoane. Totodată, personalul de la ambasadă a sunat peste 100 de cetăţeni români din baza de date existentă la misiune, această acţiune aflându-se în derulare.

Rolul militarilor în politică

Chiar dacă nu joacă un rol vizibil pe scena politică de la Cairo, armata reprezintă unul dintre stâlpii puterii încă de la lovitura de stat din 1952, care a dus la sfârşitul monarhiei egiptene. Cu aproape 500.000 de membri, armata egipteană este a zecea din lume. Potrivit analiştilor, sprijinul militarilor este crucial pentru orice schimbare de direcţie, preşedinţii egipteni, inclusiv Hosni Mubarak, provenind din rândurile lor.

Distanţa pe care armata a păstrat-o faţă de politic i-a adus respectul egiptenilor, chiar dacă standardul lor de viaţă este mult mai ridicat decât cel al populaţiei. Nu puţini sunt cei care susţin că militarii nu au văzut cu ochi buni intenţia preşedintelui Hosni Mubarak de a-l propulsa drept succesor pe fiul său Gamal.