Cum se vor schimba plăţile pentru fermierii UE

Bruxelles-ul vrea să introducă plafoane pentru sumele alocate, să le distribuie mai echitabil între ţări şi să le ofere numai agricultorilor „activi“ . Comisia Europeană va publica,  pe 17 noiembrie, un set de propuneri privind Politica Agricolă Comună, după 2013.

Propunerile Comisiei Europene vizează continuarea politicii intervenţioniste a UE în agricultură şi după 2013. „Retragerea susţinerii publice ar conduce la o concentrare mai mare a producţiei agricole în unele zone, în timp ce zonele mai puţin competitive vor fi marginalizate şi terenurile ar putea fi abandonate", arată un proiect al viitoarei comunicări a Comisiei Europene, intrată în posesia jurnaliştilor de la EUobserver. „O asemenea evoluţie ar duce la presiuni asupra mediului înconjurător , cu grave consecinţe economice şi sociale", se mai arată în text.

Decizia Bruxelles-ului va dezamăgi, probabil, susţinătorii unei Politici Agricole Comune (PAC) mult mai orientate către piaţă. Aceste propuneri ale Comisiei vor fi urmate de propuneri legislative concrete, în iulie 2011. Ele vor avea nevoie de aprobarea Parlamentului European şi a ţărilor membre înainte de a deveni lege. Setul de propuneri mai include o reformă a sistemului de plăţi, ce include plafoane pentru cele mai mari alocaţii către fermieri. Aceasta deoarece informaţiile privind „milionarii subvenţionaţi" sunt printre factorii care au contribuit la criticile aduse PAC în ultimii ani. Peste 1000 de entităţi economice din UE au primit granturi de peste 1 milion de euro în 2009, potrivit Farmsubsidy, o organizaţie care monitorizează PAC şi analizează datele online publicate de statele membre.

Acordeoniştii nu mai primesc bani

În 2009, un club suedez de acordeonişti a primit 59.585 de euro, iar un club danez de biliard a obţinut 31.515 euro. Comisia speră să pună capăt acestor practici, punând condiţia ca, pe viitor, cei care primesc ajutoarele să fie agricultori „activi". De fapt, experienţa ultimilor ani a demonstrat că marii beneficiari ai politicii agricole comune nu sunt fermierii care au cea mai mare nevoie de fonduri, ci instituţii care, cu siguranţă, ar putea supravieţui şi fără ajutorul UE.

Citiţi şi:

UE îi sfătuieşte pe ţărani să reînvie CAP-ul

Sprijinul pe suprafaţă ar putea fi acordat pentru un teren de un hectar, nu de 0,3 hectare ca în prezent

Harta suprafeţelor agricole, gata la anul

În Franţa, nici un agricultor nu s-a aflat, în 2009, printre primii 24 de mari beneficiari ai subvenţiilor. În schimb, pe listă se află grupul de produse de lux LVMH, pentru coniac, precum şi alte grupuri industriale agroalimentare. În Marea Britanie, cel mai mare beneficiar a fost Casa Regală. Regina Elisabeta a II-a, prinţul moştenitor Charles şi multinaţionala Nestlé se numără printre marii proprietari de terenuri beneficiari ai politicii agricole comune, care şi-au crescut substanţial veniturile. Aceste date provin chiar din rapoartele publicate de ţările membre.

Distribuţie „mai echitabilă" pe ţări

O altă problemă care a creat tensiuni în ulrimele luni este distribuţia ajutoarelor între ţările mai vechi şi ţările mai noi ale UE. Miniştrii Agriculturii din UE s-au lovit de acest subiect în septembrie, când Franţa şi Germania au respins o propunere a Poloniei de a introduce o distribuţie a subvenţiilor per hectar. În timp ce fermierii din ţările mai noi ale UE sunt, în prezent, plătiţi în funcţie de mărimea fermelor, cei din Europa Occidentală primesc plăţi calculate printr-un sistem complicat, care ia în calcul şeptelul istoric sau mărimea recoltei. În consecinţă, subvenţiile variază de la peste 500 euro la hectar în Grecia la mai puţin de 100 de euro la hectar în Letonia, un sistem pe care noile state membre ar dori să-l schimbe.

„După 2013, plăţile directe ale subvenţiilor pentru agricultură trebuie distribuite mai echitabil între statele membre, între regiuni şi în funcţie de tipul de agricultură", a declarat comisarul UE pentru agricultură, Dacian Cioloş, în cursul unei vizite făcute la începutul acestei luni în Irlanda.Totuşi, potrivit proiectului ajuns în posesia EUObserver, CE nu susţine o distribuţie a banilor per hectar, motivând că „producătorii agricoli din UE au condiţii naturale şi economice diferite". În schimb, una dintre sugestiile din setul de propuneri este ca fermierii să primească o subvenţie pentru susţinerea venitului minim, care variază în funcţie de ţară, plus o altă subvenţie legată de protecţia mediului.

Totul depinde de buget

Dezbaterea privind reforma agricolă e strâns legată de bugetul UE după 2013, deoarece politicienii din unele ţări, mai ales Olanda şi Marea Britanie, doresc o reducere a contribuţiilor ţărilor lor la bugetul comunitar. Proiectul Comisiei pleacă de la ideea că bugetul pentru agricultură al Uniunii va rămâne stabil (circa 55 de miliarde pe an), deşi oficialii recunosc că vor trebui să facă mari eforturi pentru a menţine această cifră.

„Unii dintre colegi nu înţeleg de ce în jur de 40% din bani trebuie să meargă la agricultură", a declarat pentru EUObserver unul dintre comisari. El a spus că banii sunt bineveniţi în acest moment, în condiţiile reducerii cheltuielilor din bugetele naţionale.

Fonduri în avans

România este printre cele zece state membre care au obţinut aprobarea Comisiei Europene de a plăti anticipat agricultorilor până la 50% din subvenţiile agricole aferente anului 2011, începând cu 16 octombrie 2010, în loc de 1 decembrie 2010. Celelalte state sunt Belgia, Franţa, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Spania şi Ungaria.

Ţinte: stabilitatea preţurilor şi a veniturilor

Comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, românul Dacian Cioloş, a anunţat că viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) va include mecanisme de intervenţie pe piaţă, care să asigure o anumită stabilitate a preţurilor şi a veniturilor agricultorilor.
„Ne gândim chiar la nişte mecanisme de tip fonduri mutuale asiguratorii prin care, cu o contribuţie de la bugetul public, dar şi cu o contribuţie privată, să se poată asigura stabilitatea veniturilor agricultorilor, chiar şi în condiţii de fluctuaţie mare pe piaţă", a declarat recent Cioloş , într-un mesaj video transmis la conferinţa Europuls cu tema „Priorităţile României în cadrul UE: orizont 2020".

Comisarul european a explicat că viitoarea Politică Agricolă Comună se va menţine structurată pe doi piloni complementari. „Un prim pilon se va concentra pe susţinerea financiară directă către agricultori - şi aici o să avem o susţinere financiară pentru a asigura o stabilitate a veniturilor agricultorilor de bază, dar şi susţinere financiară care să ia în considerare modul în care agricultorii, prin practicile agricole, asigură buna gestiune a resurselor naturale", a spus Cioloş.
Oficialul CE a adăugat că în primul pilon al plăţilor directe va fi asigurată şi susţinerea financiară a zonelor defavorizate, a unor categorii de exploataţii şi a fermelor mai mici, care au eficienţă economică în condiţiile de producţie specifice anumitor regiuni din UE.

Politica de calitate

Dacian Cioloş a mai anunţat apariţia, până la sfârşitul anului, a două proiecte legislative. „Unul priveşte politica de calitate în sectorul agro-alimentar şi va viza în mod special produsele agricole din zona montană. Celălalt se referă la sectorul laptelui şi prevede ca, după 2015, odată cu dispariţia cotelor de lapte, să poată fi asigurată o anumită stabilitate a pieţei şi a producţiei acestui sector", a spus el.

România, locul 8 la subvenţii

În 2009, cei mai mari beneficiari de fonduri europene pentru agricultură au fost Franţa (9,87 miliarde de euro), Spania (7,26 miliarde), Germania (6,9 miliarde) şi Italia (6,8 miliarde), potrivit datelor Comisiei Europene. România se află pe locul opt, valoarea fondurilor atrase fiind de 2,1 miliarde de euro. Cheltuielile totale cu politica agricolă s-au ridicat anul trecut la 56,78 miliarde de euro, dintre care 13,7 miliarde de euro au fost pentru dezvoltare rurală. La acest capitol, cele mai mari sume au fost atrase de Polonia (1,9 miliarde de euro) şi România (1,5 miliarde de euro).

"Ne gândim la nişte mecanisme de tip fonduri mutuale asiguratorii prin care să poată fi asigurată stabilitatea veniturilor agricultorilor, chiar şi în condiţii de fluctuaţie mare pe piaţă."
Dacian Cioloş comisar pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală