Bruxelles-ul îl pune la punct pe Baconschi

0
Publicat:
Ultima actualizare:

România nu scapă când vrea ea de monitorizarea pe Justiţie şi anticorupţie, la care e supusă de mai bine de trei ani de Comisia Europeană. Purtătorul de cuvânt al CE, Mark Gray, a declarat pentru „Adevărul“  că decizia încetării Mecanismului de Cooperare şi Verificare aparţine exclusiv Executivului european.

Citiţi şi:  Experţi din Bruxelles categorisesc declaraţia lui Baconschi: "nechibzuită”

Comisia Europeană: Încetarea monitorizării pe justiţie în cazul României este o decizie a Bruxelles-ului

Reprezentantul Comisiei Europene a explicat că nicio ţară membră a Uniunii Europene nu poate denunţa unilateral MCV.  Răspunsul lui Mark Gray îl pune într-o situaţie cel puţin jenantă pe ministrul de Externe Teodor Baconschi -, cel care a lansat scenariul renunţării la MCV.

Purtătorul de cuvânt al CE a reamintit că „România şi Bulgaria şi-au asumat, când au aderat la UE în 2007 îndeplinirea criteriilor privind reforma Justiţiei şi lupta anticorupţiei".„Introducerea Mecanismului de Verificare şi Cooperare a fost o decizie luată de CE în 2006.

În ultimii patru ani am văzut progrese (n.r.- DNA şi adoptarea codurilor penal şi civil), iar rapoartele de evaluare ale Comisiei Europene arată că multe dintre ele nu ar fi fost posibile fără MCV", a subliniat Mark Gray. Încetarea treptată a monitorizării pe Justiţie este o decizie, a mai explicat Mark Gray, pe care o ia CE în momentul îndeplinirii celor patru obiective la care aceasta se referă. Bruxelles-ul îl mai temperează pe ministrul Baconschi şi în cazul declaraţiilor făcute despre Croaţia. 

Condiţionarea Croaţiei iese din discuţie

Şeful diplomaţiei române a ameninţat că, dacă aderarea la Schengen a României este legată de MCV, atunci şi Bucureştiul va condiţiona aderarea Croaţiei la UE de aplicarea aceluiaşi tip de monitorizare pe reforma judiciară şi lupta anticorupţie. „Să nu ne lansăm în speculaţii privind Croaţia. Nici nu am încheiat discuţiile de aderare. Decizia privind integrarea acestei ţări în spaţiul comunitar o iau statele membre pe baza recomandărilor Comisiei Europene", a explicat pentru „Adevărul" Mark Gray.

Aderarea Croaţiei anul acesta este susţinută puternic de Austria, Germania şi Ungaria. Preşedinţia ungară a avut şi ea o reacţie rapidă la declaraţiile lui Baconschi, sugerând că impunerea unor condiţii nu ajută România.

Riposta diplomatică a Ungariei şi Croaţiei

„Legăturile şi ofertele la pachet care implică teme care nu au nicio treabă unele cu altele nu folosesc nimănui. Promovarea aderării României şi Bulgariei la Schengen reprezintă o prioritate a preşedinţiei ungare a Uniunii Europene. În aceeaşi măsură, o prioritate pentru noi este finalizarea negocierilor de aderare la UE a Croaţiei anul acesta", au declarat pentru „Adevărul" reprezentanţi ai Departamentului special dedicat Preşedinţiei ungare a UE, din cadrul MAE de la Budapesta. 

„Pentru îndeplinirea acestor două obiective, preşedinţia ungară a UE se va ghida după reglementările comunitare, după Tratatele de Aderare, care includ reguli şi proceduri clare, aşa cum reguli clare există şi pentru aplicarea MCV", a adăugat aceeaşi sursă. „Croaţia este convinsă că România va continua, ca şi până acum, să sprijine aderarea Croaţiei la UE, fapt confirmat în multe ocazii în timpul întâlnirilor bilaterale la nivel înalt"  a declarat, pentru „Adevărul", şi Mario Dragun, purtătorul de cuvânt al Ministerului croat al Externelor şi Integrării Europene.

România aruncă pisica moartă la bulgari

Mesajul transmis de ministrul Baconschi, potrivit căruia din cauza Bulgariei va fi amânată şi aderarea României, a fost comentat pe larg de presa de la Sofia. Jurnaliştii de la „Novinite" amintesc că „declaraţiile şefului diplomaţiei române, Teodor Baconschi, contrazic declaraţiile Guvernului de la Sofia care susţine că Bulgaria a îndeplinit mai bine decât România criteriile de aderare la spaţiul Schengen. Baconschi declarase că „Germania a fost de acord cu amânarea aderării celor două state în Schengen din cauza întârzierilor înregistrate de Bulgaria".

Spre deosebire de ţara noastră, Bulgaria a reacţionat cu moderaţie la scrisoarea miniştrilor de Interne german şi francez în care cereau Bruxelles-ului să amâne intrarea celor două state estice în Schengen în luna martie din cauza corupţiei şi progreselor insuficiente în Justiţie. Dar nici la Sofia apele nu sunt tocmai calme. Fostul ministru de Interne Rumen Petkov, citat de site-ul Novinite, susţine că, din cele 160 de milioane de euro acordate Bulgariei pentru a îndeplini criteriile Schengen, 30 de milioane au fost furate. Matei Dobrovie

Croaţia nu va avea nevoie de monitorizare postaderare

Croaţia vrea să îndeplinească toate criteriile de aderare la UE astfel încât o monitorizare cum are România nu va fi necesară, a precizat pentru „Adevărul"  purtătorul de cuvânt al MAE croat (MEIE), Mario Dragun.  „Croaţia, fiind prima ţară pentru care se vor organiza negocieri de aderare bazate pe un mecanism formal al standardelor de negociere, doreşte să îşi îndeplinească toate obligaţiile înainte de a adera la UE. Acest nou mecanism reprezintă o monitorizare preaderare, astfel încât să nu existe obligaţii rămase pentru perioada postaderare.

În stadiul actual, Croaţia a îndeplinit toate obligaţiile la toate capitolele şi, cu acest mecanism, ţara are oportunitatea de a demonstra, la finalul negocierilor de aderare, faptul că este pregătită", a explicat reprezentantul  MEIE. "Suntem convinşi că România va continua, ca şi până acum, să sprijine intrarea Croaţiei în UE. Acest lucru a fost confirmat în multe ocazii în timpul întâlnirilor bilaterale la cel mai înalt nivel", a adăugat Dragun.  Într-o vizită efectuată anul trecut în Bulgaria, premierul croat de atunci, Jadranka Kosor, a subliniat că Zagrebul are susţinerea Bulgariei pentru o aderare la UE în 2011 fără monitorizare post integrare.

Parlamentarii români ar putea „riposta" contra Germaniei

image

Comisiile de politică externă din Parlamentul României

Parlamentarii români din Comisiile de politică externă iau în calcul respingerea unei derogări de la Tratatul Uniunii Europene care prevede că Germania are dreptul la trei eurodeputaţi în plus, faţă de numărul convenit iniţial. Acest scenariu a fost avansat în cadrul dezbaterilor din comisii ca replică la opoziţia Germaniei şi Franţei faţă de aderarea României la spaţiul Schengen.

Imediat după scrisoarea miniştrilor de Interne ai celor două state, deputaţii şi senatorii români din Comisiile de politică externă au discutat despre posibilitatea ca Bucureştiul să reacţioneze printr-un aviz negativ privind dreptul Germaniei de avea 99 de eurodeputaţi în loc de 96, cât era prevăzut în Tratat, însă decizia va fi luată la începutul sesiunii parlamentare din februarie.

Preşedintele comisiei de la Camera Deputaţilor, Attila Korodi, UDMR, a declarat pentru „Adevărul" că dezbaterile din comisie au avut loc pe fondul unei iritări a parlamentarilor, care au reacţionat la cald faţă de scrisoarea Germaniei şi Franţei, însă nu a exclus varianta unui aviz negativ la reluarea discuţiilor din februarie asupra unui protocol anexă a Tratatului.

„La acel moment se contura un aviz negativ. Nu sunt de acord să lucrăm pe principiul răzbunării şi nu trebuie să luăm decizii emoţionale. Este adevărat că, de principiu, poate fi discutat de ce unele state beneficiază de derogări şi altele nu, însă trebuie să avem în vedere faptul că România a fost de acord cu atribuirea acestui drept Germaniei, în 2008, atunci când s-a obţinut un acord la nivel european", a comentat Korodi.

Un „semnal politic"?

„Nu cred însă că politica încordării muşchilor promovată de Traian Băsescu şi de Teodor Baconschi este o soluţie. Trebuie să avem o poziţie realistă şi să ratificăm protocolul de amendare a Tratatului", a declarat şi senatorul PSD Titus Corlăţean. Potrivit acestuia, reprezentanţi ai  Puterii au solicitat chiar adoptarea unei declaraţii politice prin care Parlamentul să protesteze faţă de scrisoarea miniştrilor de Interne francez şi german, însă s-a renunţat. Reprezentantul PDL Sever Voinescu a precizat că problema nu a fost analizată în conducerea PDL şi nu există un mandat al parlamentarilor partidului privind votul ce urmează să aibă loc în februarie.

Voinescu a subliniat că decizia din comisii reprezintă doar un aviz şi ar fi mai mult un semnal politic pe care l-ar da Parlamentul. În urma alegerilor din iunie 2009, din partea Germaniei au fost aleşi un număr de 99 de europarlamentari, în timp ce Tratatul de la Lisabona prevede că numărul maxim, care revine Germaniei, nu poate depăşi 96. În decembrie 2008, liderii europeni conveniseră asupra unei derogări de la Tratat în favoarea Germaniei. Roxana Preda

„Riposta României, un joc riscant pentru viitoarele extinderi UE"

Almut Möller directorul Centrului de studii europene din cadrul German Council on Foreign Relations din Berlin

Intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen trebuie privită în relaţie cu aderarea la UE a acestor două ţări în 2007. În interiorul UE există astăzi un curent de opinie larg răspândit, care consideră că aderarea s-a produs prea devreme. UE trebuie să-şi asume criticile legate de diluarea criteriilor de aderare.  Uniunea şi-a subminat potenţialul de presiune pentru reforme prin faptul că a primit prea repede România şi Bulgaria.

Odată ce o ţară devine membru UE, această presiune scade puternic. Pe acest fundal se discută acum despre extinderea spaţiului Schengen. României şi Bulgariei li se aplică acum măsuri retroactive, sunt trase la răspundere. Iar această dezbatere va influenţa şi viitoarele extinderi, în speţă ale statelor din Balcanii de Vest. Deciziile importante legate de Croaţia vor stabili standardele pentru aderarea celorlalte ţări din regiune.

Din acest motiv, tema extinderii este foarte sensibilă din punct de vedere politic în prezent - mai ales că mulţi cetăţeni ai UE şi unele guverne se opun aderării unor noi state-candidate. Problema intrării în spaţiul Schengen nu este deci o problemă eminamente tehnică, ci foarte clar politică.

Apărarea graniţelor externe ale UE este însă o sarcină foarte importantă şi complexă. Exigenţele UE la adresa ţărilor membre care se află la graniţa Uniunii sunt foarte mari, pentru că acestea sunt posibile căi de intrare pentru criminalitatea organizată, traficul cu carne vie, droguri şi arme. De aceea, este datoria tuturor membrilor UE să susţină statele de la frontiera externă a UE în implementarea măsurilor cerute pentru aderarea la Schengen. Este în interesul tuturor şi este o exigenţă legată de solidaritatea europeană.

O blocare a viitoarelor extinderi, aşa cum ameninţă România în cazul Croaţiei, este în opinia mea un joc riscant cu puţine perspective de succes. În interiorul Uniunii există între timp multe astfel de exemple - precum opoziţia Ciprului la aderarea Turciei, a Greciei la cea a Macedoniei, sau a Sloveniei la adresa primirii Croaţiei, care dăunează unor politici importante ale UE.

Mi se pare că multe guverne ale unor ţări membre UE percep foarte critic o astfel de atitudine de blocaj. Până acum punctul forte al politicii de extindere a Uniunii Europene a fost esenţa acesteia de mecanism eficient de soluţionare a conflictelor. Folosirea acestuia pentru instrumentalizarea conflictelor ar fi o mare greşeală. Ţările UE trebuie să se îngrijească de menţinerea eficienţei acestui mecanism. Este o sarcină pe care trebuie să şi-o asume fiecare stat. 

CITEŞTE Riposta României la opoziţia statelor europene de la ne primi în Schengen

CITEŞTE Reacţiile societăţii civile la ameninţarea Ministerului de Externe de a renunţa la monitorizarea pe justiţie

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite