Argentina, o afacere pentru familia Kirchner

Actuala şefă a statului a păşit pe urmele soţului, folosindu-şi poziţia pentru a-şi rotunji conturile. Ultima ispravă a Cristinei Kirchner de a intra în rezervele Băncii Naţionale ilustrează modul dubios în care amestecă afacerile cu politica. 

Cristina Kirchner a reuşit să „rupă" 6,5 miliarde de dolari din rezervele Băncii Centrale a Argentinei pentru a plăti datoria externă a ţării pe 2010.

Modul discreţionar în care a procedat Kirchner, încălcând şi o decizie judecătorească ce-i interzicea să se atingă de rezervele băncii, riscă să arunce statul latino-american într-o gravă criză instituţională.

Un nou bloc latino-american fără SUA

Marea Britanie începe să foreze în ape contestate de Argentina

Petrolul din Malvine reînvie un conflict latent

Acest tur de forţă, denunţat de opoziţie, a fost posibil deoarece Cristina Kirchner l-a înlocuit, în februarie, pe Martin Redrado, guvernatorul Băncii Centrale cu o apropiată a sa. Mercedes Marco del Ponto a fost promovată astfel pentru „meritul" de a fi apărat o decizie similară a fostului şef al statului, Nestor Kirchner (2003-2007, consort al actualei preşedinte), de a lua 9,5 miliarde de dolari din rezervele ţării pentru a plăti datoria Argentinei la FMI.

Acuzaţii de corupţie

Cuplul Kirchner are antecedente grele în privinţa modului în care şi-a folosit poziţia. Nestor Kirchner a preluat puterea în 2003, când economia Argentinei era secătuită de o criză de peste 18 luni. Pentru a opri declinul, proaspătul preşedinte a îngheţat privatizările şi a întărit controlul statului în economie.

Creşterea mondială a preţurilor la produsele agricole, combinată cu banii pompaţi de stat în economie au repus Argentina pe picioare şi i-au conferit lui Kirchner o aură de erou, pe care nu a încetat s-o exploateze de-atunci, inclusiv asigurându-şi succesiunea la şefia statului prin alegerea soţiei sale, în 2007. În acelaşi timp, însă, s-au înmulţit şi acuzaţiile de corupţie şi nepotism la adresa cuplului prezidenţial argentinian.

Socialism pentru duşmani

Sub titlul inspirat „Socialism pentru duşmani, capitalism pentru prieteni", publicaţia „The Economist" publică o amplă anchetă asupra averii soţilor Kirchner, dar şi a modului în care şi-au hărţuit inamicii şi şi-au recompensat apropiaţii.

Deşi ambii politicieni provin din aripa stângă a Partidului Peronist, ei au reuşit să-şi îmbine armonios „convingerile" socialiste cu beneficiile capitalismului. Înainte de a deveni preşedinte, Nestor Kirchner a fost guvernator de Santa Cruz, în Patagonia. Acolo, cei doi soţi şi-au creat o reţea de oameni de încredere, numiţi ulterior în posturi-cheie la stat. Un caz notoriu este cel al arhitectului Julio de Vido, promovat ministru al Planificării, şi a soţiei acestuia, numită şefă la o importantă agenţie de audit.

Hărţuirea adversarilor

Nu toată comunitatea de afaceri s-a bucurat de acelaşi tratament. De pildă, pentru a determina grupul Shell să-şi vândă afacerea către o companie argentiniană, deţinută de un amic al preşedintelui, Kirchner nu s-a sfiit să facă presiuni şi a chemat la boicotarea benzinei produse de acesta, iar preşedintele Shell Argentina, Juan Jose Aranguren, a avut de furcă cu 57 de mandate de aducere, numai în 2007.

Şi descinderea din 2009 a peste 200 de inspectori financiari în sediul celui mai mare grup de presă argentinian, Clarin, a avut loc la comandă politică. Grupul de presă, cel mai mare din Argentina, a fost şi este un critic dur al regimului Kirchner. Dincolo de hărţuiala inspecţiilor, Clarin va fi nevoit să se supună şi rigorilor noii legi a presei (date special) şi să renunţe la mai multe posturi de radio şi TV.

Cristina deţine 45% din Los Sauces şi 98% la Hotesur, două hoteluri de lux din staţiunea El Calafate din Patagonia. Pe lângă acestea, în portofoliul Kirchner mai figurează nu mai puţin de 26 de terenuri şi case.

În plus, cei doi sunt şi directorii unei firme de consultanţă, „El Chapel", inadvertenţă pe care Agenţia Anticorupţie argentiniană a declarat-o...legitimă.

Averea cuplului

Doar din proprietăţile pe care le au în fieful lor din Patagonia, averea soţilor Kirchner a crescut de la 2,3 milioane de dolari, în 2003, la peste 12 milioane în prezent.