Zi critică. Patru soluţii pentru salvarea euro

Viitorul euro depinde de deciziile care se vor lua astăzi şi mâine la Bruxelles

Liderii europeni încep astăzi un summit extraordinar de două zile la Bruxelles pentru a elabora o strategie de urgenţă pentru salvarea euro. În joc este chiar viitorul monedei unice europene şi a uniunii monetare. Deocamdată, pe masa negocierilor sunt patru propuneri de care depinde întreaga UE.

Economiile din întreaga lume sunt astăzi cu ochii pe Bruxelles. Deciziile care se vor lua (sau lipsa acestora) vor dicta ritmul în care economia mondială va evolua anul viitor. Nu este exclusă reintrarea economiei UE în recesiune, ceea ce va trage cu sigurnaţă în jos SUA şi China, cele mai puternice economii din lume.

Liderii UE încă nu au reuşit să formuleze o strategie coerentă şi coordonată pentru rezolvarea crizei datoriilor de stat care s-a transmis în sectorul bancar. Summitul începe astăzi cu păreri şi opozii diferite, însă Germania şi Franţa au transmis deja, prin vocile Angelei Merkel şi Nicolas Sarkozy, că nu se vor ridica de la masa discuţiilor fără un acor semnificativ.

Rămâne de văzut dacă acest summit, spre deosebire de toate celelalte care au avut loc în acest an, va avea sau nu rezultatele necesare pentru a evita colapsul euro.

Deocamdată, cadrul comun de la care pornesc discuţiile este ca Tratatul de la Lisabona să fie modificat pentru a acorda o mai mare putere Bruxelles-ului în ceea ce priveşte controlarea bugetelor naţionale. Măsura ar urma să dea UE inclusiv puterea de a aplica sancţiuni în cazul unor derapaje fiscale.

Apoi, doar dacă acest pas va fi pus în aplicare, Banca Centrală Europeană ar urma să-şi intensifice programul de achiziţii de obligaţiuni guvernamentale (va împrumuta practic statele) pentru a le proteja de pieţele care cer dobânzi tot mai ridicate.

Însă, acum, la momentul începererii summitului, acest plan din ce în „prea optimist“, iar liderii europeni nu dau niciun semn că au ajuns la vreun consens.

Publicaţie germană „Der Spiegel“ prezintă principalele patru soluţii pe care liderii UE le vor analiza astăzi la Bruxelles.

1.    Un fond de urgenţă mult mai mare decât cel existent

În martie 2010, lucrurile păreau suficient de simple. Imediat ce actualul fond de urgenţă al UE (Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară - EFSF) va expira, în 2013, un fond permanent îi va lua locul. Mecanismul European pentru Stabilitate (ESM) urma să preia această funcţie.

Cu toate acestea şi în ciuda severităţii problemelor, planul pare acum fără speranţă. Aceste fonduri se bazează pe contribuţiile statelor din zona euro pentru a funcţiona. Cum nemţii (principalii contribuori) nu mai vor să bage bani în state precum Grecia şi Portugalia, liderii europeni trebuie să găsească o soluţie pentru a crea ESM fără a mojora contribuţiile guvernelor din uniunea monetară. ESM are deja alocaţi 500 de miliarde de euro, o capacitate de creditare mai mare decât cea a EFSF (de 440 de miliarde de euro).

Liderii europeni au declarat deja că vor să devanseze implementarea ESM cu un an, pentru 2012. Astfel, timp de un an, cele două fonduri de urgenţă ar urma să funcţioneze în paralel, având puteri mărite. De asemenea, acestora li s-ar putea adăuga resurse dintr-un nou fond special, creat de băncile centrale din zona euro (cărora li s-ar putea adăuga şi banca centrală a SUA) la FMI, care să ajute apoi statele cu probleme.

2.    Transformarea ESM în bancă

Iniţial, atunci când au fost înfiinţate cele două fonduri, se credea că acestea vor trebui să intervină doar pentru sprijinirea câtorva economii mici, periferice ale zonei euro. Acum însă, după ce criza s-a extins la state mari precum Italia (a patra economie ca mărime din UE), situaţia s-a schimbat.

Potrivit Reuters, Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, a propus ca ESM să primească licenţă bancară, ceea ce îi va permite să recapitalizeze direct băncile cu probelem din UE. Deocamdată, fondul poate să facă acest lucru doar indirect, prin împrumutarea guvernelor care, la rândul lor, să împrumute băncilor. În prezent, riscul asociat datoriilor suverane a fost transmis băncilor, care au o expunere semnificativă pe datoriile publice ale guvernelor din UE. Un colaps bancar ar putea destabiliza întreaga economie UE.

Germania şi Banca Centrală Europeană se opun propunerii. Aceasta ar fi însă una dintre cele mai puternice măsuri care ar putea fi aplicate, spun analiştii.

3.    Emiterea de obligaţiuni comune

Ideea ca statele din zona euro să se împrumute „la comun“  este moartă. Cel puţin aşa speră Angela Merkel, cel mai puternic opozant al propunerii. Ea l-a convins şi pe Nicolas Sarkozy să adopte aceeaşi poziţie. „Germania şi Franţa sunt complet de acord că obligaţiunile comune nu sunt în niciun caz soluţia pentru criză“, a declarat Sarkozy luni, după o întâlnire cu Merkel.

Cu toate acestea, propunerea se pare că este încă pe masa negocierilor. Potrivit unui document al lui Van Rompuy, obţinut de Reuters, acesta agreează ideea.

Practic, acestea ar însemna ca toate statele din zona euro să se împrumute la aceeaşi dobândă. Un lucru bun pentru state precum Italia – ale căror costuri de împrumut se menţin de mai bine de două săptămâni la peste 7%, însă un lucru rău pentru Germania – ale cărei dobânzi sunt cele mai reduse din UE, situate în prezent la 2,08%.


4.    Fiecare stat cu propriul fond de urgenţă

Una dintre cele mai grave probleme ale UE este acum lipsa credibilităţii. Guvernele au promis reforme, au implementat planuri de austeritate şi au înfiinţat fonduri de urgenţă. Efectul tuturor acestora nu au fost cele scontate, iar criza a continuat să se agraveze şi să se extindă.

Pentru a recâştiga încrederea, Wolfang Schauble, ministrul de Finanţe al Germaniei, a propus săptămâna trecută ca fiecare stat din zona euro să-şi înfiinţeze propriul fond de urgenţă, capabil să finanţeze diferenţa dintre datoria publică a statului şi normele europene. Practic, fondul ar trebui să acopere partea datoriei publice care depăşeşte 60% din PIB.

Asta ar arăta că statele sunt determinate să-şi reducă datoriile publice la 60% din PIB şi ar recâştiga încrederea investitorilor, spune ministrul neamţ.