Supradoza de austeritate trimite Grecia în al patrulea an de criză

Proteste Grecia

Parlamentul elen a aprobat azi-noapte bugetul pentru 2012, bazat pe un plan drastic de austeritate. Grecii se pregătesc să intre în al patrulea an consecutiv de recesiune şi se vor confrunta cu noi majorări de taxe şi tăieri ale cheltuielilor bugetare.

Coaliţia de guvernare de la Atena a obţinut aseară avizul Parlamentului pentru bugetul pe 2012, bazat pe tăieri stricte ale cheltuielilor bugetare şi noi majorări de taxe şi impozite. Grecii speră că, în acest fel, vor reuşi să reducă povara datoriei publice, situată în prezent la 150% din PIB şi deficitul bugetar, aflat la 10,5%.

Avizul Parlamentului a venit la doar câteva ore după ce sute de greci s-au ciocnit cu forţele de ordine în faţa clădirii Executivului de la Atena. Înarmaţi cu fumigene şi benzină, tinerii au incendiat mai multe containere de gunoi şi au spart geamurile mai multor magazine şi bănci.

CITEŞTE ŞI:

Grecia: Un an de austeritate degeaba

Cronologia unui dezastru. Cum a ajuns Grecia pe marginea prăpastiei

Moment critic în criza euro. Statele rămân fără apărare

Bugetul pentru 2012 este îndreptat către reducerea deficitului la 5,4% din PIB şi să genereze un excedent primar de 1,1%. Ultima dată când Grecia a înregistrat excedent bugetar primar (înainte de plata dobânzilor datoriei publice) a fost în 2002, imediat după ce a aderat la zona euro în 2001.

„Implementarea cu succes a acestui buget va recâştiga credibilitatea statului pe plan internaţional şi va crea condiţiile necesare salvării economiei“, a afirmat în faţa Parlamentului Lucas Papademos, premierul Greciei. „Nu putem continuă să ne plângem. Ţintele sunt ambiţioase, dar realizabile“, a adăugat acesta, citat de Reuters.

Liderul unuia dintre partidele din coaliţie şi-a exprimat însă dezacordul. „Nemulţumirea noastră rămâne. Aprobăm acest buget pentru că este prioritatea absolută în asigurarea solvabilităţii Greciei“, a declarat Antonis Samaras, principalul favorit în cursa pentru fotoliul de premier la alegerile care vor avea loc în februarie. Acesta a adăugat că, dacă va câştiga, va relaxa fiscalitatea şi va lua măsuri pentru impulsionarea creşterii economice.

„Lucrurile nu sunt nici simple, nici uşoare. Cer partidelor din coaliţie să sprijine premierul şi pe mine în aceste decizii dificile şi chiar în şi mai dificila şi mai delicata misiune de a administra PSI (implicarea sectorului privat – participarea voluntară a creditorilor privaţi ai Greciei la planul de salvare a statului – n.r.)“, a spus Evangelos Venizelos, ministrul de Finanţe al Greciei.

Economia Greciei se va contracta cu mai bine de 5,5% în 2012, potrivit celor mai recente prognoze. În 2013, recesiunea va continua cu o contracţie economică de 2,8%.

Deja, în 2010 şi 2011, Guvernul de la Atena a majorat TVA de la 19% la 23% şi a mărit cu 10% accizele la alcool, tutun şi benzină. Salariul mediu a fost redus cu până la 20%. Salariile din sectorul public au fost reduse cu 8%, iar al 13-lea şi al 14-lea salariu au fost eliminate. Reformarea sistemului de pensii a presupus o diminuare de 10% a acestora şi majorarea vârstei de pensionare pentru femei la 65 de ani. Cotele preferenţiale ale TVA au fost majorate, iar bugetul pentru Sănătate - redus.

În ciuda tăierilor drastice, finanţele Greciei au continuat să se deterioreze. În mai 2011, la fix un an după ce primea un împrumut de urgenţă în valoare de 110 miliarde de euro (80 de miliarde de la UE, 30 de miliarde de la FMI), Atena a anunţat că va avea nevoie de un nou program de asistenţă financiară externă pentru a evita intrarea în incapacitate de plată.

Atunci, oficialii europeni au recunoscut pentru prima dată că acordul din mai 2010, pe care l-au prezentat la acea vreme precum un „zid de foc“, care va salva Grecia mai mult ca sigur, a eşuat.

Mai mult, liderii europeni au declarat chiar că se aşteptau ca statul elen să aibă nevoie de mai mult ajutor extern.

În vară, liderii UE au schiţat un al doilea program de asistenţă pentru Grecia, bazat pe un ajutor financiar în valoare de până la 130 de miliarde de euro şi pe participarea voluntară a creditorilor privaţi ai Atenei (PSI).

În octombrie abia au fost oferite mai multe planuri privind participarea acestora, care presupunea ca băncile comerciale, companiile de asigurări şi fondurile de investiţii care împrumutaseră statul grec să accepte pierderi în valoare de 50%. În acest fel, Grecia era „iertată“ de datorii în valoare de 100 de miliarde de euro. Planul nu a apucat însă să fie aplicat pentru că George Papandreou, pe atunci premierul Greciei, a anunţat că nu va aproba programul fără acordul poporului elen.

Acesta a cerut organizarea unui referendum în acest sens, creând haos pe scena politcă a ţării şi atrăgând critici aspre din partea altor lideri europeni. Papandreou a fost până la urmă forţat să-şi dea demisia, iar criza politică a afectat şi mai sever credibilitatea ţării pe plan internaţional. În locul lui
Papandreou a fost numit Lucas Papademos, fost vicepreşedinte Băncii Centrale Europene, care a anunţat încă de pe atunci că va duce o politică de austeritate.