Statul, între privatizare şi lichidare

Trecerea unor companii publice în sectorul privat ar scăpa autorităţile de acumularea de arierate, crede Fondul Monetar Internaţional. Analiştii spun însă că nu este momentul vânzării la kilogram. Procesul de privatizare, aşa cum s-a desfăşurat în perioada 1992-2004, este un model depăşit în actualele condiţii de piaţă, cred specialiştii în domeniu.

FMI îndeamnă Guvernul să accelereze privatizarea companiilor la care statul este acţionar - pentru a creşte veniturile la buget - sau să le lichideze pe cele care nu pot trece pe profit. În ultima scrisoare de intenţie publicată de Fond, Guvernul se angajează să crească încasările companiilor publice - inclusiv prin majorarea tarifelor şi a redevenţelor - şi să scadă cheltuielile prin reducerea numărului de salariaţi.

Citeşte şi:

Regiile şi companiile de stat, pierderi mai mari decât reducerile de pensii

Forbes. Doar privatizările mai pot salva companiile feroviare de stat

„Procesul de lichidare sau privatizare a companiilor de stat (inclusiv Termoelectrica şi CFR Marfă) este în grafic. AVAS este pregătită să vândă 13 societăţi mici din portofoliul său, precum şi participaţia minoritară în cel puţin 150 de firme adiţionale până la sfârşitul lui 2010, dar finalizarea unora dintre aceste vânzări va fi amânată pentru 2011", se arată în document. La 1 noiembrie, premierul Emil Boc a precizat că statul îşi va păstra poziţia majoritară în companii puternice, precum Transgaz. „Trebuie continuat procesul de privatizare la CFR Marfă, iar restul companiilor cu pierderi vor fi restructurate. Va fi o restructurare sau privatizare, de la caz la caz", a adăugat Boc.

De la principiu la finalitate

Potrivit economistului Valentin M. Ionescu, fost ministru al privatizării, principiul ca statul să-şi reducă ponderea în economie, atât la nivel central, cât şi la nivel local, este corect. Însă privatizarea trebuie tratată separat şi legată, în mod obligatoriu, de patru condiţii pentru ca procesul să se producă în mod corect.

„În primul rând, trebuie să liberalizezi pe deplin piaţa. Sunt societăţi care operează într-o piaţă complet neformată, cum este Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare", spune Ionescu. Argumentul este acela că doar pe o piaţă formată, unde preţul este dictat de cerere şi ofertă, se poate vorbi despre avantaje pentru consumator.

„Romtelecom, de pildă, privatizată în grabă şi sub presiune nu a adus, în primă fază, niciun avantaj. Consumatorul a profitat mai târziu, când piaţa se formase deja şi au apărut alţi jucători. Apoi, nu poţi obţine un preţ mai bun pe o piaţă neliberalizată", completează economistul. Îmbunătăţirea reglementărilor şi fixarea unei ţinte de preţ sunt, de asemenea, condiţii obilgatorii. „Acum nu este momentul să vinzi la kilogram, ci pachete mai mici, pe bursă", crede Ionescu.

La rândul său, fostul preşedinte al AVAS, Mircea Ursache, este de părere că statul nu trebuie să mai privatizeze nimic, doar să vândă pachete de acţiuni, fără nicio condiţie prealabilă, la intersecţia cererii cu oferta. „Să nu uităm că nu mai este posibilă nicio ştergere a datoriilor istorice, aşa cum s-a făcut înainte de intrarea în UE", arată Ursache.

Management schimbat

Fostul ministru al Privatizării numeşte a patra condiţie pentru un proces eficient: restructurarea managementului. „De la momentul anunţului privatizării până la privatizarea propriu-zisă trece un timp, în care se produc nişte pierderi. Pe acestea trebuie să le reduci printr-o restructurare, să schimbi managementul, să nu mai existe această prostie cu o conducere numită pe criterii politice, care a generat pierderi uriaşe", arată Valentin M. Ionescu.

Din această perspectivă, fostul şef al AVAS nu înţelege, la rândul său, frica Guvernului de a constitui fondul suveran de investiţii, care să includă toate pachetele majoritare sau reziduale ale statului la societăţile comerciale şi naţionale. Potrivit lui Ursache, legislaţia după care funcţionează astfel de fonduri permite valorificarea transparentă a acţiunilor, administrarea lor profesionistă şi ar descărca statul de povara marilor datorii ale acestor societăţi.

„Sigur că printr-un astfel de gest s-ar pierde avantajele nominalizării a peste 400 de persoane în consiliile de administraţie a acestor societăţi, atâtea câte mai sunt astăzi, din rândul clientelei politice aflate la guvernare", crede fostul şef al AVAS. Valentin Ionescu, pe de altă parte, spune că trebuie restructurate şi departamentele de marketing şi vânzări din companiile de stat, sau chiar externalizate.

Lichidare voluntară

Potrivit lui Mircea Ursache, ceea ce este grav în angajamentele şi înţelegerile cu FMI este tăcerea Guvernului în privinţa modului de vânzare a pachetelor majoritare sau minoritare ale statului. Singura soluţie oferită de legislaţia actuală şi care nu ar genera corupţie şi contestaţii este vânzarea pe bursă sau prin licitaţii cu strigare. Dar oare este momentul pentru vânzare?

„Eu rămân la părerea că în această perioadă, în care criza economică nu dă semne de scădere, vânzarea pachetelor de acţiuni aduce venituri mici bugetului. Ar fi mult mai avantajos ca, în urma unui proces de lichidare voluntară, statul să vândă activele libere de orice sarcină", mai spune fostul şef al AVAS.

"Nu trebuie să mai existe această prostie de management numit pe criterii politice, care a generat pierderi uriaşe."
Valentin M. Ionescu
fost ministru al Privatizării

"Ar fi mult mai avantajos ca, în urma unui proces de lichidare voluntară, statul să vândă activele libere de orice sarcină."
Mircea Ursache
fost preşedinte al AVAS

Companiile energetice, pe bursă din 2011

Trei mine de huilă dintre cele şapte din Valea Jiului se vor închide

După valul de privatizări cu investitori strategici din perioada 2004-2006, vânzarea de acţiuni la companiile energetice de stat a încetat. Conceptul de dezvoltare şi de modenizare a sectorului energetic pe care au marşat ultimele guverne a fost de concentrare a tuturor producătorilor de energie într-un campion naţional, ulterior doi, care să devină puteri regionale, după modelul grupului ceh CEZ. Cele două companii naţionale producătoare de energie, Electrica şi Hidroenergetica, vor fi operaţionale la începutul anului 2011.

Electra va grupa complexurile energetice Turceni, Rovinari şi Craiova, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, Nuclearelectrica şi trei sucursale ale Hidroelectrica, respectiv Vâlcea, Târgu-Jiu şi Sibiu. Hidroenergetica va îngloba restul hidrocentralelor, termocentralele Deva, Paroşeni şi Electrocentrale Bucureşti, precum şi patru din cele şapte mine de huilă din Valea Jiului. Intenţia Ministerului Economiei este de a privatiza managementul celor două companii şi de a lista, anul viitor, un pachet minoritar de acţiuni la bursă, chiar şi pe o piaţă străină de capital.

Ofertă publică pentru Romgaz

Tot anul viitor va apărea pe bursă şi producătorul naţional de gaze Romgaz. Guvernul intenţionează să vândă pe bursă 15% din acţiunile companiei, pentru care va derula o ofertă publică secundară iniţială.

Totodată, alte două companii energetice aflate deja pe bursă, respectiv Transelectrica şi Transgaz, îşi vor majora free-float-ul cu pachete suplimentare de 15%. Ofertele publice de vânzare vor fi derulate de intermediari selectaţi prin licitaţie, ţinând seama de criterii de calitate şi cost ale serviciilor, potrivit hotărârii aprobate de Guvern pentru cedarea participaţiilor.

Ministerul Economiei estima în această primăvară că va obţine 219,9 milioane de lei din vânzarea a 15% din acţiunile Transelectrica şi 440,2 milioane de lei din cedarea unui pachet similar la Transgaz. Pentru participaţia la Romgaz, Guvernul anticipa încasări de 57,4 milioane de lei.

În plus, statul va vinde şi participaţiile minoritare din companiile privatizate. Un pachet suplimentar de 9,84% din acţiunile Petrom, din cele 20,64% din titluri din portofoliul Ministerului Economiei, va fi listat la bursă anul viitor. De asemenea, vor fi vândute către Enel şi E.ON participaţiile minoritare pe care le mai deţine statul la filialele de distribuţie şi furnizare a energiei pe care aceste companii le-au achiziţionat în 2005 şi 2006.

În schimb, restul filialelor de distribuţie şi furnizare a energiei rămase în posesia statului, respectiv Muntenia Nord, Transilvania Sud şi Transilvania Nord vor fuziona până în primăvara anului viitor şi vor rămâne, cel puţin deocamdată, în portofoliul Ministerului Economiei.

Vechiturile de pe taraba Guvernului

Pe lista companiilor de stat care sunt de vânzare în prezent se află societăţi de care nu s-au mai arătat interesaţi de mult potenţialii investitori. Printre ele figurează Avioane Craiova, Şantierul Naval Mangalia, Cupru Min Abrud, Moldomin Moldova Nouă şi CFR Marfă.

Pentru a fi mai atractive, Guvernul a promis în această vară că vechile societăţi vor fi „curăţate" prin anularea datoriilor istorice şi prin concedieri, astfel încât să fie productive. Spre exemplu, în cazul Avioane Craiova, Executivul promite rezolvarea unor probleme care au condus la eşuarea negocierilor anterioare, printre care reducerea numărului de salariaţi şi clarificarea situaţiilor litigioase, precum anularea obligaţiilor uzinei faţă de fosta Iugoslavie.

Tentative eşuate

După mai mulţi ani de tentative eşuate de privatizare, toamna trecută, ministerul Economiei, în subordinea căreia a trecut compania în 2009, lansa un anunţ prin care arăta că este dispus să vândă societatea prin orice mijloc posibil.

O companie care are probleme în prezent, dar care derulează un business cu potenţial de viitor este Oltchim. Momentan, combinatul funcţionează la mai puţin din jumătate din capacitate, pentru că instalaţiile de petrochimie de la Arpechim, principalul furnizor de materii prime, sunt închise. Chiar şi aşa, două fonduri de investiţii bat deja la uşa combinatului.

Datoriile uriaşe, găurile negre din energie

Una dintre cele mai mari probleme ale sistemului energetic românesc e provocată de datoriile uriaşe acumulate către bugetul general consolidat de Compania Naţională a Huilei (CNH) şi de Termoelectrica, de circa două miliarde de euro.

Pentru că este clar că statul nu va mai putea recupera niciodată aceste creanţe, iar Comisia Europeană nu şi-a dat acordul pentru ştergerea lor, singura modalitate de a gestiona aceste datorii este lichidarea celor două companii.

Totuşi, activele viabile vor fi salvate. Patru dintre cele şapte mine de huilă vor fi preluate de Hidroenergetica, cu tot cu datoriile de 700 de milioane de euro care le revin din totalul CNH.

Şi Termoelectrica va intra în lichidare, însă termocentralele Deva, Paroşeni şi Elcen vor fi înglobate în Hidroenergetica. Iar, în cadrul termocentralelor de la Brăila, Galaţi şi Borzeşti, ar putea fi construite noi grupuri producătoare de energie în parteneriate public-private cu Enel şi E.ON - în cazul Brăilei -, cu ArcelorMittal la Galaţi şi cu GDF Suez la Borzeşti. Însă, până în prezent, la ultimele trei proiecte nu s-a luat încă decizia de investiţie.