Adevarul.ro

Regiile şi companiile naţionale sau locale „topesc“ anual miliarde de lei, dar sunt scutite de măsurile de austeritate. Dacă societăţile şi regiile de stat şi-ar reduce pierderile, fie şi numai la jumătate, pensionarilor şi şomerilor nu ar mai trebui să li se taie din venituri.

Statisticile oficiale, dar şi calculele contabile mai puţin vizibile arată că în companiile de stat şi în regiile de interes naţional sau local sunt cele mai mari salarii, mai ales la nivelul conducerii acestora.

Citeşte şi

Bugetari care sfidează "curba de sacrificiu": salariile ceferiştilor nu scad cu 25%

Paradoxal, tot aici se înregistrează şi cele mai mari „găuri" în care se scurg sume importante de la bugetul public. Cifrele din bilanţurile contabile ale companiilor de stat cu cele mai mari pierderi arată că numai către primele 200 de firme din acest „top" se duc aproape cinci miliarde de lei anual. Cu aceşti bani, atât protecţia socială ar putea fi asigurată, cât şi finanţarea unor programe de relansare economică în diverse sectoare de activitate. Ca să nu mai amintim că n-ar mai fi nevoie de atragerea pensionarilor şi a şomerilor în curba de sacrificiu impusă de Guvern prin acordul cu FMI.

Nelipsiţi din topul pierderilor

De-a lungul anilor, rândurile companiilor de stat cu pierderi s-au îngroşat atât de mult, încât astăzi cu greu mai găseşti firme cu capital public care să fi ieşit pe profit. Iar în topul pierderilor se regăsesc, în fiecare an, cam aceleaşi nume. CFR SA a avut, numai în 2009, pierderi de peste 780 de milioane de lei, RADET Bucureşti a trecut de 650 de milioane de lei, la Remin Baia Mare s-au „topit" peste 370 de milioane de lei, la Compania Huilei Petroşani - peste 350 de milioane de lei, la Termoelectrica - mai mult de 340 de milioane de lei şi lista ar putea continua.

Nu le pasă de recesiune: Salariu de barosan din primărie care sfidează criza: 5.000 de lei pe lună

Dacă la nivel naţional situaţia dezastruoasă a unităţilor de stat este ceva mai vizibilă, datorită raportărilor centralizate, în cazul companiilor şi regiilor locale „ceaţa" e mult mai densă. Chiar şi aşa, cetăţenii din fiecare localitate ştiu că în regia de apă sau în cea de termoficare ori la Drumuri şi Poduri se dau cele mai mari salarii, iar criza e doar o temă de simpozion, mai ales pentru şefii acestor societăţi.

O reducere a salariilor acelor şefi, dublată de eficientizarea managementului în aşa fel încât pierderile să se diminueze ar putea constitui, de asemenea, o bună sursă de finanţare pentru ca pensiile şi fondurile de asistenţă socială să nu mai trebuiască să fie diminuate.

Discrepanţe între stat şi privat

Analiştii economici au semnalat de mai multe ori faptul că în companiile şi regiile statului salariile au fost mărite fără vreun criteriu de performanţă, în timp ce în firmele private costurile s-au redus drastic. O plafonare a veniturilor de la stat până la niveluri rezonabile ar fi o altă sursă de revigorare a bugetului public.

Directorii lui Videanu, somaţi să taie cheltuielile

Angajaţii din companiile de stat ar trebui să accepte o reducere a salariilor, din solidaritate cu cei care sunt plătiţi din bugetul de stat, a declarat ieri ministrul Economiei, Adriean Videanu. „Nu am negociat cu FMI despre reducerile de salarii în companiile de stat, însă eu cred că ar trebui cu toţii să fim solidari şi să facem un efort", a spus Videanu, adăugând că Ministerul de Finanţe va analiza această situaţie. El a precizat că va dona o parte din salariu, dacă se va pune în mod oficial problema aplicării unui principiu al solidarităţii, prin care angajaţii din companiile de stat să plătească o taxă de solidaritate.

Videanu a mai spus că ieri a trimis din nou o adresă către companiile din subordinea ministerului, prin care cere raţionalizarea cheltuielilor, punctând faptul că directorii care nu se vor conforma vor fi demişi „în minutul doi".

„Să se impoziteze orice venit!"

„Am trimis din nou o adresă pentru a raţionaliza cât mai mult cheltuielile şi a le amâna pe cele cu dotările pentru atunci când vom avea bani suficienţi. Fiecare ordonator de credite o face pe propria răspundere. Am analizat, iar cine nu o face, pleacă în minutul doi", a spus ministrul într-o conferinţă de presă. Ministrul a arătat că România trebuie să intre într-o nouă eră a raportului dintre cetăţeni şi stat, astfel că orice venit ar trebui să fie impozitat.

„Trebuie să intrăm într-o nouă eră a impozitării. Orice venit va trebui să se impoziteze, astfel ca sarcina fiscală să nu se pună pe 3-4 milioane de oameni, la un cuantum care se va stabili astfel ca toţi să contribuim la dezvoltarea statului. Nu e corect ca sarcina fiscală să stea doar pe 3-4 milioane de oameni, iar zone foarte largi să nu fie impozitate", a mai spus Videanu.

La CET Iaşi nu s-au făcut disponibilizări şi nici reduceri salariale 

Companiile locale de stat se feresc să reducă salariile

IAŞI. Veniturile gunoierilor, intacte. La Salubris SA, nu au fost reduse salariile, însă conducerea renunţă la 40 de angajaţi care aveau contract pe perioadă determinată. Cei 850 de salariaţi de la salubritate câştigă, în medie, 1.000 de lei lunar. În schimb, câştigul salarial mediu de la CET Iaşi este de două ori mai mare decât cel al gunoierilor, iar situaţia societăţii este dezastruoasă, având datorii de peste 20 de milioane de lei.

Cu toate acestea, şefii regiei n-au dat niciun om afară şi nici nu au redus salariile. Singura măsură de austeritate a fost trimiterea angajaţilor în şomaj tehnic, prin rotaţie, timp de 21 de zile fiecare. La Apa Vital s-au făcut reduceri de personal, chiar dacă societatea a încheiat 2009 cu un profit de 5,2 milioane de lei. Numărul de posturi s-a redus cu 133 în ultimii doi ani. Societatea are de recuperat de la populaţie 30 de milioane de lei.

BACĂU. Compania de Apă, ferită de şomaj. Scăderea încasărilor şi întârzierea plăţilor la facturile de apă sunt urmările crizei, responsabilii cu furnizarea apei având de recuperat aproape 4 milioane de lei. Compania de Apă nu a renunţat la niciunul dintre cei 172 de angajaţi, care primesc un salariu mediu net de 786 de lei.

NEAMŢ. Şomaj tehnic la termoficare. Pe timpul verii, când nu se produce agent termic, 20 de angajaţi ai societăţii de termoficare, SC Locato Piatra Neamţ, intră în şomaj tehnic. În schimb, societatea locală de salubritate plănuieşte ca în viitorul apropiat să angajeze personal. Salubritas are, în prezent, 50 de angajaţi, care câştigă în medie 1.000 de lei lunar. La Societatea de Transport Troleibuzul, unde lucrează 146 de salariaţi, nu s-au făcut disponibilizări.

SUCEAVA. 300 de angajaţi de la Termica, daţi afară. Din cauza crizei, nu au mai fost făcute angajări şi nici nu se vor mai face la societatea de transport în comun din oraşul Suceava, unde sunt angajaţi 244 de oameni cu un salariu mediu de 1.000 de lei. La Termica, din 1.000 de angajaţi vor fi daţi afară 300. La Rosal, unde lucrează 80 de angajaţi, s-au făcut angajări în ultimul an şi conducerea nu intenţionează să concedieze pe nimeni. La CET Suceava, din cei 776 de angajaţi vor rămâne 744.

CRAIOVA. Restructurări la Avioane. La Complexul Energetic Craiova, cei aproape 2.300 de salariaţi au fost trimişi, prin rotaţie, în şomaj tehnic şi a început un program de disponibilizări voluntare pentru reducerea a 150 de posturi. Salariul mediu în unitate este de
3.600 de lei.

Din 670 de angajaţi de la Avioane Craiova, 300 au intrat în şomaj. Cei rămaşi au stat perioade lungi de timp în şomaj tehnic şi nu au primit de câteva luni salariile întregi.

La Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO), cei peste 8.000 de salariaţi au fost trimişi în şomaj tehnic timp de o lună. Leafa medie la SNLO este de 2.850 de lei. În 2010, au fost disponibilizate 250 de persoane. Şi Complexul Energetic Rovinari a fost afectat de criză, salariaţii intrând în şomaj tehnic timp de două săptămâni. În acest an, au fost date afară 200 de persoane din cei 3.600 de angajaţi care au un salariu mediu de 3.400 de lei. Nici angajaţii Complexului Energetic Turceni nu vor scăpa de şomaj tehnic, iar 250 de oameni au fost concediaţi în 2010.

TIMIŞOARA. Peste 1.000 de disponibilizaţi la CFR Timişoara. Printre companiile cele mai afectate de criză a fost regionala CFR Timişoara, de unde au fost daţi afară peste 1.000 de oameni, după care va urma intrarea în şomaj tehnic pentru cei rămaşi. La Regia Autonomă de Transport Timişoara nu s-au făcut disponibilizări, însă din cei 1.500 de angajaţi, 300 sunt în şomaj tehnic timp de trei luni. Deocamdată, nu s-a pus problema reducerii personalului care va încasa aceleaşi salarii.

Disponibilizări în mai multe etape s-au făcut la SC Colterm SA, de unde au plecat 120 de persoane din cele 1.090, iar cele rămase ar putea intra în şomaj tehnic. La Compania Naţională de Drumuri şi Autostrăzi, recunoscută pentru remuneraţiile de top, nu s-au făcut nici disponibilizări, nici diminuări salariale.

ARAD. Concedieri la compania de transport public. Din cei 950 de oameni care lucrau la transportul public din oraşul Arad au mai rămas 825 care câştigă, în medie, 920 de lei lunar. La CET Hidrocarburi Arad, situaţia angajaţilor este aceeaşi ca înainte de criză, iar la CET Lignit, în 2010 ar trebui să fie disponibilizaţi 200 de angajaţi, iar în 2011 încă 35. Compania de Apă a fost nevoită să facă concedieri încă de anul trecut. Au fost date afară 99 de persoane şi au mai rămas 750 de angajaţi. Din această vară, după extinderea serviciilor în mai multe comune, numărul de angajaţi va creşte.

CARAŞ-SEVERIN. Nou post de director. La CET Energoterm a apărut un nou post de director tehnic, iar la societatea de apă-canal Aquacaraş nu se vor reduce salariile, în schimb e posibil să se facă restructurări.

ORADEA. Reduceri de personal la Electrocentrale. Peste 100 de angajaţi de la Electrocentrale vor fi disponibilizaţi, iar 600 de oameni vor intra în şomaj tehnic. La Compania de Apă Oradea au fost îngheţate salariile, în 2009, pentru şefii de compartiment, iar pentru restul angajaţilor s-a făcut indexarea doar cu indicele de inflaţie.

HUNEDOARA. 300 de disponibilizaţi. La Electrocentrale SA Mintia au mai rămas 1.500 de angajaţi, după ce au fost date afară 300 de persoane. Salariile angajaţilor de la Apa Prod vor rămâne nemodificate, singurele măsuri luate fiind tăierea sporurilor salariale şi blocarea angajărilor.

CLUJ. Se plăteşte al 13-lea salariu la RADJ. Conducerile companiilor de stat din Cluj nu se gândesc să scadă salariile şi nici să dea oameni afară. Două mari regii din Cluj, Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP) şi Regia Autonomă a Drumurilor Judeţene (RADJ), sunt pe „plus" în urma calculării profitului înregistrat pe 2009. La RADP au fost reduse doar cheltuielile cu deplasările şi telefoanele.

La RADJ Cluj, angajaţii îşi vor primi şi al 13-lea salariu, datorită profitului mare înregistrat anul trecut. La RADJ lucrează 435 de angajaţi al căror salariu mediu este de aproximativ 1.600 de lei. Nici la Regia Autonomă de Transport Urban de Călători (RATUC), unitate cu 1.500 de angajaţi, criza nu a avut efecte negative. Personalul este plătit pe cursele efectuate, iar salariile nu se vor reduce. Salariul mediu la RATUC este de aproape 1.600 de lei.

Grupaj realizat cu sprijinul redacţiilor locale „Adevărul de Seară"