Adevarul.ro

Temerile legate de criza din Europa s-au axat pe statele PIIGS. Însă criza izbucnită în 2008 are consecinţe politice mult mai severe în Estul Europei, scriu jurnaliştii „Forbes“, atrăgând atenţia asupra protestelor din România.

În toate dezbaterile privind problemele economiei europene, cazurile invocate mereu sunt cele ale statelor PIIGS (Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia, Spania). Cu toate acestea, colapsul apărut ca urmare a crizei economice izbucnite în 2008 are consecinţe politice mult mai severe în statele fost-sovietice din Estul Europei, ultimele intrate în UE, scrie publicaţia americană „Forbes“.

Problemele cu care se confruntă această regiune devin clare atunci când ne uităm la vânzările de maşini noi. Ungaria şi România ocupă ultimele locuri din acest clasament, cu scăderi de 73,7%, respectiv 74,1% în intervalul 2007-2011. În Bulgaria s-a înregistrat o scădere de 53,4%. Scăderea la nivelul UE a fost de 15,8%.

„Nu toată lumea are nevoie de o maşină nouă, dar acesta este un bun indicator pentru suferinţele prin care trece clasa de mijloc“, scriu jurnaliştii americani.

CITEŞTE ŞI

Student grec: “Fac facultatea în România, dar mă întorc să muncesc în Grecia. La voi, salariile sunt de mizerie”

Supradoza de austeritate trimite Grecia în al patrulea an de criză

DOSAR: Cum plăteşte România pentru salvarea Greciei

VIDEO Cronologia unui dezastru. Cum a ajuns Grecia în pragul colapsului

În Ungaria, un naţionalist de dreapta, Viktor Orban, face eforturi pentru a-şi consolida puterea, inclusiv pentru a domina politica băncii centrale maghiare. Ţara riscă nu numai penalităţi din partea organizaţiilor internaţionale, ci şi izolarea de restul lumii.

„În România, mulţimi de manifestanţi au protestat joi la Bucureşti, cerând înlăturarea unui guvern cu o politică bazată pe austeritate. Sursa durerii lor nu este nici pe departe internă. Acolo, precum în celelate state-satelit ale fostei Uniuni Sovietice (este şi mai rău în ţări precum Ucraina, Moldova şi Belarus) o „piaţă de desfacere“ pentru cei cu ambiţii mari aproape că s-a închis complet: numărul de locuri de muncă disponibile în Europa dezvoltată pentru imigranţi care trimiteau apoi bani acasă s-a diminuat considerabil sau au fost preluate de forţa de muncă autohtonă. Aşa că românii au rămas să se descurce după recesiunea care a lăsat în urmă o depresiune (fază a ciclului economic, posterioară crizei economice, în care producția se menține la un nivel scăzut, mărfurile se vând greu și la prețuri scăzute, în condițiile în care rămâne redusă și puterea de cumpărare a populației – n.r.)“, scrie „Forbes“.

Comparativ, PIB cumulat al României şi Ungariei este aproape egal cu cel al Greciei.

O reluare la nivel global a activităţii economice poate, încet, să vindece aceste probleme, atât timp cât naţiunile înfuriate nu se întorc la autoritarism, naţionalizări sau violenţe care sperie potenţialii investitori. Unele dintre aceste naţiuni puternic lovite, precum Estonia, se bazează în continuare pe politici economice liberale şi ar trebui să fie primele care îşi revin. Însă îndepărtarea unora de prosperitatea generată de piaţa unică europeană, aşa cum părea că va fi în urmă cu doar câţiva ani, este probabil inevitabilă.

Acest rezultat va fi probabil tragic pentru mulţi, în special pentru industriile din aceste ţări „pierdute“. Factorii de decizie, în special din cadrul Băncii Centrale Europene şi din Fondul Monetar Internaţional, nu ar trebui să piardă din vedere ce oportunităţi există încă pentru evitarea unor diferenţe accentuate în Estul nou-intrat şi între cetăţenii acestuia, demonstrabil de ambiţioşi. „Se acordă prea multă atenţie cazurilor precum cel al Greciei pentru că majoritatea datoriei acesteia este către grupuri financiare de importanţă mondială. Aş paria însă pe România“, încheie jurnaliştii.

Parlamentul elen a aprobat azi-noapte bugetul pentru 2012, bazat pe un plan drastic de austeritate. Grecii se pregătesc să intre în al patrulea an consecutiv de recesiune şi se vor confrunta cu noi majorări de taxe şi tăieri ale cheltuielilor bugetare.

CITEŞTE ŞI

Ce înseamnă să fii sărac în Grecia

Premierul elen: Grecia riscă să intre în incapacitate de plată

Creditorii privaţi ar putea da Grecia în judecată la CEDO dacă sunt forţaţi să accepte pierderi

Coaliţia de guvernare de la Atena a obţinut aseară avizul Parlamentului pentru bugetul pe 2012, bazat pe tăieri stricte ale cheltuielilor bugetare şi noi majorări de taxe şi impozite. Grecii speră că, în acest fel, vor reuşi să reducă povara datoriei publice, situată în prezent la 150% din PIB şi deficitul bugetar, aflat la 10,5%.

Bugetul pentru 2012 este îndreptat către reducerea deficitului la 5,4% din PIB şi să genereze un excedent primar de 1,1%. Ultima dată când Grecia a înregistrat excedent bugetar primar (înainte de plata dobânzilor datoriei publice) a fost în 2002, imediat după ce a aderat la zona euro în 2001.

Economia Greciei se va contracta cu mai bine de 5,5% în 2012, potrivit celor mai recente prognoze. În 2013, recesiunea va continua cu o contracţie economică de 2,8%.

Deja, în 2010 şi 2011, Guvernul de la Atena a majorat TVA de la 19% la 23% şi a mărit cu 10% accizele la alcool, tutun şi benzină. Salariul mediu a fost redus cu până la 20%. Salariile din sectorul public au fost reduse cu 8%, iar al 13-lea şi al 14-lea salariu au fost eliminate. Reformarea sistemului de pensii a presupus o diminuare de 10% a acestora şi majorarea vârstei de pensionare pentru femei la 65 de ani. Cotele preferenţiale ale TVA au fost majorate, iar bugetul pentru Sănătate - redus.