Creditorii ar putea da Grecia în judecată dacă sunt forţaţi să accepte pierderi

Fondurile care au împrumutat Grecia ar putea decide să dea în judecată statul elen dacă nou plan de reorganizare a datoriilor îi va forţa să accepte pierderi pe creditele acordate Atenei.

Negocierile care au loc zilele acestea la Atena între oficialii eleni şi reprezentanţii creditorilor privaţi pentru reorganizarea datoriei uriaşe a statului (ajunsă la aproximativ 160% din PIB) nu sunt o garanţie că Grecia va reuşi să evite intrarea în incapacitate de plată.

Fondurile de hedge, cunoscute pentru tacticile dure de negociere, care deţin obligaţiuni guvernamentale elene, au găsit acum o nouă abordare. Acestea ar putea acţiona Grecia în instanţă în cazul în care sunt forţate să suporte pierderi pentru titlurile de stat.

Fondurile s-ar putea adresa Curţii Europene pentru Drepturile Omului, argumentând că Grecia a încălcat drepturile deţinătorilor de obligaţiuni, transmite „The New York Times“. Procesul ar fi însă unul de lungă durată şi fără nicio garanţie, notează jurnaliştii americani.

CITEŞTE ŞI

Cât pierd băncile din cauza Greciei. Vezi cât pierde banca ta!

DOSAR Cum plăteşte România pentru salvarea Greciei

Cronologia unui dezastru. Cum a ajuns Grecia în pragul falimentului

Ideea a apărut în contextul în care oficialii eleni iau din ce în ce mai serios posibilitatea adoptării unei legislaţii care să-i oblige pe deţinătorii privaţi de obligaţiuni să suporte pierderi pe acestea. Doar Banca Centrală Europeană, care deţine obligaţiuni elene în valoare de zeci de miliarde de euro, ar fi scutită.

Experţii susţin că investitorii şi-ar putea argumenta cu succes cazul pentru că, dacă Grecia schimbă termenii obligaţiunilor astfel încât investitorii primesc mai puţin decât le este datorat, acest lucru poate fi privit ca încălcarea dreptului la proprietate. În Europa, dreptul la proprietate ţine de domeniul drepturilor omului.

Restructurarea datoriilor Greciei este una dintre principalele condiţii pentru ca statul să obţină un nou împrumut de urgenţă în valoare de 130 de miliarde de euro de la UE şi FMI. Procesul ar urma să reducă datoria Greciei cu aproape 100 de miliarde de euro –suportate de creditorii privaţi în cazul în care aceştia acceptă pierderi de 50% la împrumuturile acordate.

CITEŞTE ŞI

Profitul Societe Generale, lovit de pierderile pe Grecia

Ce înseamnă să fii sărac în Grecia

Referendumul din Grecia ameninţă să declanşeze o nouă criză în UE

Iniţial, creditorii privaţi au fost de acord cu un procent de 21%, propus în iulie 2011. Ulterior, acesta a fost majorat la 50%. Pe moment, deţinătorii de obligaţiuni au dat de înţeles că sunt de acord, însă acum se poartă noi negocieri în acest sens.

În mai 2010, Grecia a primit un împrumut de urgenţă în valoare de 110 miliarde de euro de la UE (80 de miliarde) şi FMI (30 de miliarde). În mai 2011, statul a cerut iar ajutorul instituţiilor internaţionale. Acestea au oferit un nou împrumut în valoare de 130 de miliarde de euro, încă în condiţii clare: restructurarea datoriilor, privatizări şi noi măsuri de austeritate. Fostul premier George Papandreou a cerut în toamnă organizarea unui referendum pentru ca grecii să poată decide dacă statul acceptă sau nu noul acord. Acesta nu a mai avut loc, Papandreou a demisionat, însă programul de asistenţă financiară a fost retras până când grecii vor îndeplini condiţiile.