Lipsa utilităţilor goneşte bucureştenii din zonele limitrofe către centru

Zeci de case din apropierea Capitalei sunt scoase la vânzare după ce proprietarii şi-au dat seama că traiul de aici e mult prea scump în lipsa utilităţilor. Dacă în urmă cu trei-patru ani bucureştenii doreau să se mute în apropierea oraşului, acum, lipsa utilităţilor din zonele limitrofe Capitalei îi determină să revină în centru.

Tot mai mulţi dintre cei care şi-au construit case în localităţile din jurul Capitalei se gândesc serios să le vândă, iar motivul nu este criza, aşa cum poate ne aşteptam, ci lipsa de implicare a administraţiilor locale în asigurarea unei infrastructuri decente şi a accesului la utilităţi. Domneşti, Snagov, Pantelimon şi Brăneşti sunt doar câteva dintre localităţile unde numărul de anunţuri de vânzare a caselor a crescut cu aproximativ 20% în ultimele şase luni, potrivit agenţilor imobiliari care îşi desfăşoară activitatea în aceste zone.

Citiţi şi:

Călăraşi: O garsonieră ANL costă 88.000 lei

„Prima Casă“ nu mai are succesul de anul trecut

Pipera, un paradis imobiliar în agonie

Galaţiul are 43 de străzi fără canalizare!

„Volumul de locuinţe aflate la vânzare în zonele limitrofe Capitalei au crescut într-un ritm ameţitor. De cele mai multe ori, preţurile sunt chiar şi cu 50% mai mici faţă de perioada 2007-2008, însă cumpărătorii întârzie să apară", ne-a spus Florin Grigorie, agent imobiliar din zona Snagov. Spre exemplu, în Brăneşti, un teren care a fost cumpărat în urmă cu trei ani la un preţ de 100 de euro pe metru pătrat este acum la vânzare la un preţ de 70 de euro pe metru pătrat, sumă care mai poate fi negociată, aşa cum aflăm din anunţul de vânzare.

Promisiuni, promisiuni

Familia Danciu şi-a construit o casă în Ciolpani, localitate care ţine administrativ de Snagov, una dintre cele mai vânate zone de rezidenţă din apropierea Bucureştiului. Au finalizat construcţia locuinţei în urmă cu un an şi de atunci îşi asigură încălzirea şi iluminarea acesteia cu ajutorul unei centrale pe benzină, la costuri de funcţionare ce depăşesc 40 de lei pe zi.

„Am primit asigurări de la Primărie, în urmă cu doi ani, atunci când am început construcţia casei, că strada noastră va fi racordată la utilităţi în câteva luni, după care am aflat că nu există fonduri, explicaţie care se menţine şi în ziua de astăzi",ne-a povestit Marian Danciu.

Povestea sa este confirmată de reprezentanţii Primăriei, care ne-au spus că există proiecte pe hârtie, dar nu există fonduri pentru concretizarea lor, astfel că soluţia proprietarilor ar fi...racordarea în regie proprie, care ar implica costuri ce ar depăşi 10.000 de euro pentru fiecare proprietate.

Drept urmare, familia în cauză a decis să vândă casa la un preţ egal cu cel al investiţiei în teren şi construcţie şi să revină la un apartament în Bucureşti. „Ne-am lăsat purtaţi de un miraj al locuirii departe de zgomotul Capitalei, însă ultimii doi ani au fost reprezentaţi doar de muncă şi aşteptări în zadar", a concluzionat Marian Danciu.

Cazul nu este singular, iar la un simplu periplu prin localităţile amintite, veţi putea observa că există zeci de anunţuri de vânzare aproape pe fiecare stradă. „Dacă în urmă cu trei-patru ani studiile de piaţă arătau că bucureştenii sunt tentaţi în număr tot mai mare să renunţe la apartamentele în oraş pentru o casă pe pământ în apropierea Capitalei, acum procesul pare să intre pe un trend invers", a adăugat Florin Grigorie.

O situaţie similară putem întâlni şi la Domneşti, unde tot mai mulţi proprietari care au părăsit Capitala în urmă cu doi-trei ani doresc să revină la viaţa de la bloc. „Nu mi-am închipuit că un vis ar putea deveni coşmar. Pe lângă ambuteiajele zilnice de la barieră, condiţiile de trai sunt de secolul al XIX-lea, având în vedere că nu avem apă curentă, nici electricitate, iar canalizarea pare un lux. Şi toate astea după ce s-au plătit în zonă între 70 şi 120 de euro pe metru pătrat de teren", ne-a spus Dumitru Pogăceanu, proprietar din Domneşti.

Cine este de vină

Vina o împart atât cumpărătorii de terenuri care demarează construcţii fără a avea certitudinea racordării la utilităţi în momentul finalizării acestora, cât şi Primăriile, care nu gestionează eficient fondurile care ar trebui alocate în acest sens, crede arhitectul Claudiu Manolache.

„Nicăieri în lume nu se procedează la demararea unui proiect de construcţie fără certitudinea racordării la utilităţi imediat ce procesul ajunge în acest punct. Mai mult, în state precum Germania sau Franţa, admi­nistraţiile locale sunt cele care recomandă proprietarului de teren, dacă acesta se află într-o zonă fără utilităţi, când anume să înceapă construcţia casei, pentru a nu avea neplăceri legate de accesul la apă şi curent", a adăugat arhitectul. De asemenea, în multe ţări, legislaţia prevede ca o autorizaţie de construire să nu poată fi emisă fără ca proiectul în cauză să se afle într-o zonă unde utilităţile sunt deja existente.

În altă ordine de idei, mulţi proprietari se întreabă cum este posibil ca un teren să fie inclus în planul intravilan din moment ce între el şi unul extravilan nu există nicio diferenţă, atunci când vorbim de accesul la utilităţi. „Am achiziţionat un teren în 2007 în Brăneşti, în câmp. Treptat au început să apară şi alţi cumpărători, astfel că a început să se contureze un mic cartier de vile, însă primăria localităţii nu a început nici asfaltarea drumurilor, nici lucrările de racordare la utilităţi, lucru ce ne-a făcut pe toţi să ne întrebăm care a fost criteriul scoaterii terenurilor din extravilan agricol şi introducerea lor în planul localităţii din moment ce administraţia locală nu avea niciun plan legat de acea zonă", povesteşte Marian Antonie, un proprietar din Brăneşti.

Preţuri cu până la 50% mai mici

Faţă de preţurile practicate în perioada 2006-2008, proprietăţile din jurul Bucureştiului s-au ieftinit, în intervalul 2009-2010, chiar şi cu mai mult de 50%. Zone altădată vânate, precum Pipera sau Brăneşti, au acum zeci de oferte de vânzare, dar clienţii lipsesc. Investiţiile de sute de mii de euro ale proprietarilor în terenuri şi case nu vor mai fi recuperate probabil niciodată, crede Marius Florescu, consultant imobiliar. „Mulţi au ajuns să vândă cu mai puţin de 100.000 de euro case şi terenuri evaluate nu de mult la peste 200.000 de euro", precizează consultantul, care mai spune că nu doar criza a condus la acest fapt, ci şi infrastructura precară şi lipsa investiţiilor în zonele amintite.