Cum ar putea scădea preţul carburanţilor

Tarifele din benzinării vor rămâne la niveluri ridicate atâta vreme cât şoferii vor continua să cumpere la fel de multe produse petroliere. Piaţa carburanţilor este complet liberalizată, preţurile sunt dictate de cerere, iar nicio companie nu-şi reduce tarifele pentru că are costuri mai mici decât competitorii săi.

Protestele şoferilor din ultimele zile, declanşate de scumpirea carburanţilor la pompă de la 1 ianuarie, au determinat un val de întrebări atât la nivelul opiniei publice, cât şi în principalele instituţii ale statului, precum Banca Naţională şi Guvernul ţării. De ce a crescut atât de mult preţul benzinei?

Citiţi aici totul despre motivele care au dus la scumpirea benzinei.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, încă nu a reuşit să-şi explice acest lucru, chiar dacă îşi pusese această întrebare şi acum câteva luni. Nici premierul Emil Boc nu a priceput cum stă treaba pe această piaţă şi a cerut Fiscului să verifice dacă nu cumva jucătorii din domeniu fac profituri prea mari. Însă într-o economie de piaţă există oare o limită maximă de profit pe care o poate atinge o companie? Nu acesta este ţinta oricărei companii, să facă un profit cât mai mare?

Costurile mici nu plafonează profitul

O altă teorie care a circulat zilele acestea în rândul opiniei publice este faptul că Petrom, compania care extrage ţiţeiul românesc, are costuri mai mici de producţie decât celelalte companii de pe piaţă, deci ar trebui să aibă şi preţuri mai scăzute. Nimic mai fals. Atâta vreme cât piaţa este liberă, cererea este cea care stabileşte preţul. Iar niciuna dintre companii nu va vinde cu un preţ mai mic decât cel al pieţei pentru motivul că are costuri mai mici.

Să luăm exemplul lui Florin, care a construit o casă din cărămidă în cartierul Militari, cu materie primă pentru care a dat 100.000 de euro. Vecin cu el, Andrei a cumpărat materiale de construcţii mai scumpe, cu 200.000 de euro. Primul care a vândut casa a fost Andrei. A dat-o cu 250.000 de euro şi a rămas cu un profit de 50.000 de euro.

Ce opţiuni avea Florin? Să vândă cu 150.000 de euro şi să facă un profit similar, de 50.000 de euro, sau să vândă şi el cu 250.000 de euro, pentru că acesta este preţul zonei, şi să obţină un câştig de 150.000 de euro. Evident, a ales a doua variantă. La fel se întâmplă şi cu petroliştii.

Marjele de profit au fost reduse

Şi totuşi, cum poate determina piaţa reducerea unui preţ? Teoria economică spune că preţul unui produs şi cererea din piaţă sunt direct proporţionale. Prin urmare, atâta vreme cât şoferii vor continua să cumpere carburanţi la preţurile actuale, tarifele nu au niciun motiv să scadă.

Mai mult, scumpirea din ultimele luni a fost atenuată de scăderea consumului cu 6% în 2009 şi cu 10% anul trecut, iar companiile petroliere au fost nevoite să-şi reducă marja de profit pentru a nu pierde şi mai mult din vânzări. Petrom nu a precizat cu cât, dar Rompetrol a arătat că şi-a redus cota de profit cu 12% în primele nouă luni din 2010.

Spre exemplu, la 1 iulie 2010, când TVA a crescut de la 19 la 24%, companiile au majorat tarifele cu aceleaşi puncte procentuale, dar în zilele imediat următoare au trebuit să ieftinească produsele la loc, ca urmare a reacţiei din piaţă.

De unde ar putea veni salvarea

Un alt mecanism prin care preţul poate fi tras în jos este apariţia în peisaj a unui nou jucător, care, din motive strategice şi renunţând iniţial la o parte din profit, merge pe ideea câştigării cotei de piaţă cu preţuri mici. De exemplu, pe piaţa de telefonie mobilă, venirea în România a operatorului Cosmote i-a determinat pe ceilalţi jucători, Orange şi Vodafone, să reducă preţurile şi să vină cu oferte mai bune, după ce au pierdut din piaţă în favoarea nou-venitului.

Singura modalitate de a sancţiona companiile petroliere pentru preţurile practicate ar putea apărea doar dacă se dovedeşte că acestea s-au înţeles între ele pentru a fixa preţurile. Însă preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, spune că nu există semnale că se întâmplă acest lucru.

Indicatorii financiari ai principalelor companii de pe piaţă, Petrom şi Rompetrol, au evoluat în direcţii opuse anul trecut. Profitul net al grupului Petrom a crescut cu 46% în primele nouă luni ale anului trecut, la 1,4 miliarde de lei. În schimb, Rompetrol Rafinare a raportat pentru aceeaşi perioadă o pierdere netă de 428,5 milioane de lei, cu 74% mai mare faţă de cea consemnată în acelaşi interval din 2009.

Compania Rompetrol este axată pe rafinare, sector puternic lovit de criză, în timp ce principala activitate a Petrom este extracţia de petrol şi gaze.

Taxele, jumătate din preţul de la pompă

Taxele şi accizele reprezintă jumătate din preţul final al carburanţilor. Detaliat, acestea înseamnă TVA, acciza - mai mare cu 40% în lei decât în octombrie 2008 (când barilul de petrol era la nivelul de acum) şi un fond pentru produse petroliere („centul pe litru").



Petroliştilor li se pregăteşte o suprataxă pe profit

Ideea de a aplica o taxă suplimentară pe profiturile companiilor petroliere a fost reluată zilele trecute, după ce fusese pusă în discuţie şi în 2008, când barilul de petrol atingea recorduri absolute. Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a afirmat că nu are niciun motiv să se opună introducerii unui astfel de impozit pentru petrolişti, pentru că „nu ar fi o măsură anticoncurenţială".

Totuşi, o astfel de taxă nu va influenţa cu nimic preţul carburanţilor, ci doar va diminua câştigul companiilor. „Pe tema preţurilor la carburanţi am avut o discuţie luni cu premierul", a spus Chiriţoiu.

El a precizat că investigaţia începută în 2005 privind preţurile la carburanţi va fi finalizată până la jumătatea anului. Potrivit acestuia, datele preliminare ale Consiliului arată că firmele petroliere au respectat legea în privinţa creşterii preţurilor la carburanţi.

Nereguli pe piaţa de GPL

Tot la nivelul Consiliului Concurenţei a mai fost sesizată şi scumpirea gazului petrolier lichefiat (GPL). „Avem deja deschise două investigaţii pe pieţe locale referitoare la comercializarea de GPL. Ceea ce observăm deocamdată este că, de la o treime din preţul carburanţilor clasici, GPL-ul a ajuns la mai mult de jumătate, adică s-a scumpit într-un ritm accelerat", a mai afirmat şeful Concurenţei.

Potrivit celor mai recente date - din 3 ianuarie 2011 - ale Oil Bulletin, publicaţie a Comisiei Europene, preţurile finale la carburanţi în România sunt printre cele mai mici din cele 27 de state ale Uniunii Europene, având o medie de 1,16 euro pe litru la benzina Euro super 95. Tarife mai mici sunt doar în Bulgaria şi Cipru (1,12 euro).

Cea mai scumpă benzină este comercializată în Grecia şi costă 1,59 euro pe litru, în timp ce olandezii plătesc 1,57 euro, iar danezii - 1,52 euro pe litru. În ceea ce priveşte motorina, preţul la pompă este de 1,15 euro pe litru în România, iar tarife mai mici se întâlnesc în Bulgaria (1,10 euro), în Cipru (1,12 euro) şi în Luxemburg (1,08 euro). Cea mai scumpă motorină o găsim în Marea Britanie (1,49 euro) şi în Suedia (1,44 euro).

Fără taxe suntem la media UE

Însă, când vorbim de preţul fără taxe, clasamentul se schimbă radical. România se situează puţin mai jos decât media europeană. Preţul benzinei este de 0,58 euro pe litru, faţă de media de 0,59 lei, iar motorina are un tarif de 0,63 euro, uşor sub media de 0,64 euro. Carburanţii fără taxe sunt mai scumpi în România decât în ţări precum Austria, Marea Britanie şi Irlanda şi se situează la acelaşi nivel cu combustibilii din Germania. (Dan Străuţ, Florentina Cioacă Bălăceanu)

"Bunurile trebuie să aibă acelaşi preţ în orice stat UE. Preţul nu are legătură cu puterea de cumpărare."
Bogdan Chiriţoiu
preşedintele Consiliului Concurenţei

"Este exclus să modificăm Codul Fiscal şi să returnăm acciza aşa cum vor transportatorii."
Sorin Blejnar
preşedintele ANAF

Blejnar (ANAF): „Este exclus să returnăm acciza"

Transportatorii au acuzat Guvernul pentru creşterea preţurilor carburanţilor - din cauza majorării accizelor şi a TVA, dar şi a deprecierii leului faţă de dolar şi euro - şi cer returnarea accizei aferente transporturilor comerciale.

„Noi putem să mergem şi în alte ţări să alimentăm şi astfel vom pune presiune pe stat, pentru că îi vor scădea încasările", a susţinut Ion Lixandru, vicepreşedintele Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri. Şeful ANAF, Sorin Blejnar, a declarat pentru „Adevărul" că în România acciza este restituită acolo unde Codul Fiscal prevede acest lucru, dar nu în cazul transportului de marfă.

„Restituirea accizei este responsabilitatea Autorităţii Naţionale a Vămilor şi ea se face atunci când legea impune acest lucru. Dar este exclus să modificăm Codul Fiscal în sensul dorit de transportatorii de marfă", a explicat Blejnar. Potrivit lui Alexander Milcev, expert în taxe al Ernst&Young, există anumite cazuri când statul rambursează diferenţa de acciză, cum ar fi în cazul combustibilului folosit în agricultură sau pentru încălzirea grădiniţelor şi a caselor de copii. (Cosmina Croitoru)