De ce s-a scumpit benzina

Preţul carburanţilor de top a ajuns în aceste zile la un nivel-record de 5,74 lei pe litru şi se îndreaptă spre pragul psihologic de şase lei pe litru. Taxele, care reprezintă jumătate din preţul de la pompă, au crescut la 1 ianuarie. Cotaţiile petroliere sunt la maximul ultimilor doi ani, iar leul s-a depreciat.

Începutul anului a însemnat o nouă lovitură pentru bugetul românilor: scumpirea carburanţilor. Principalul motiv a fost creşterea accizelor cu peste 3% atât în cazul benzinei, cât şi a motorinei, care a avut un impact puternic, în condiţiile în care acciza reprezintă 35% din tariful de la pompă. La acest lucru s-au adăugat încă doi-trei bani pe litru ca urmare a faptului că, de la 1 ianuarie, carburanţii de pe piaţă trebuie să conţină cel puţin 5% biocombustibil, faţă de 4% până acum.

Mai mult, cotaţiile internaţionale ale barilului de petrol au atins valori maxime ale ultimilor doi ani în prima parte a lunii decembrie, adică peste 88 de dolari pe baril. Cotaţiile de atunci se reflectă asupra preţurilor la pompă din aceste zile, întrucât un ciclu de rafinare a ţiţeiului durează cam 30-45 de zile.

Astfel că preţurile la pompă din aceste zile reprezintă recorduri absolute pentru ceea ce trebuie să scoată din buzunar un şofer. Anul acesta, în martie, a fost depăşit pragul psihologic de cinci lei pe litru pentru cei mai scumpi carburanţi, care în prezent se îndreaptă vertiginos spre următoarea ştachetă, cea de şase lei.

Banca Naţională este încă în ceaţă

„Cunoaşteţi poziţia Băncii Naţionale, care a fost exprimată prin vocea guvernatorului. Nu înţelegem ce se întâmplă pe piaţa carburanţilor şi de unde vin aceste scumpiri. Este de neînţeles această dinamică a preţurilor la benzină şi motorină, în condiţiile în care avem încă extracţii interne şi faţă de anii trecuţi un preţ mai rezonabil pe piaţa internaţională la ţiţei", a declarat, sâmbătă, consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, la Realitatea TV.

Cum s-a ajuns totuşi la aceste tarife-record la pompă? Dincolo de cotaţia barilului, care are o pondere de circa 40% în preţul final, cel mai mare impact este dat de creşterea taxelor, care înseamnă 49% din cât dăm pentru un litru de benzină. La acest capitol, pe lângă acciza amintită mai sus, este inclusă Taxa pe Valoarea Adăugată (care a crescut vara trecută de la 19 la 24%), plus un fond special pentru produse petroliere (denumit şi „centul pe litru").

Cursul de schimb, foarte important

La calculul accizei este important şi cursul leu/euro pentru determinarea acestei valori. Astfel că, luând ca reper luna octombrie 2008, când cotaţia barilului avea aceeaşi valoare ca acum, acciza calculată în lei este cu 40% mai mare în prezent.

Totodată, pentru că preţul barilului şi al produselor petroliere este cotat în dolari, trebuie luată în consideraţie şi rata de schimb leu/dolar. Moneda americană s-a apreciat faţă de leu cu 18,5%, între octombrie 2008 şi ianuarie 2011. Prin urmare, preţul de referinţă în lei al celui mai scump sortiment de benzină de pe piaţă este acum cu 32% mai mare faţă de octombrie 2008, dar în dolari a crescut cu 11%.

Marjele de profit ale petroliştilor au scăzut

Totuşi, a existat şi un factor care a atenuat avântul scumpirilor: criza economică. Scăderea consumului de carburanţi cu 6% în 2009 şi cu 10% anul trecut a avut un impact pozitiv asupra preţului: companiile petroliere au fost nevoite să renunţe la o parte din profit pentru a nu pierde şi mai mulţi clienţi.

Oficialii celei mai mari companii petroliere din România, Petrom, nu au precizat cu cât şi-au micşorat marja de profit, deşi au admis că acest lucru s-a întâmplat. Totodată, Rompetrol a arătat, în raportul pentru primele nouă luni ale anului trecut, că şi-a diminuat cu 12% marja brută pentru activitatea de retail în perioada ianuarie-septembrie 2010.

Autoritatea antitrust, cu ochii pe petrolişti

„Urmărim cu atenţie ce se întâmplă cu preţurile pe piaţa carburanţilor, pentru că acestea au un impact semnificativ asupra inflaţiei. Însă, deocamdată, nu avem indicii că ar fi ceva în neregulă", a declarat, pentru „Adevărul", preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu. Acesta a explicat că, fără taxe, preţul carburanţilor este la nivelul mediu din Uniunea Europeană, ceea ce este corect, pentru că benzina şi motorina sunt mărfuri care circulă liber în piaţa europeană.

„Există o investigaţie aflată în derulare, dar este legată de ceea ce s-a întâmplat la un moment dat în 2005, când au crescut preţurile foarte mult. Vom definitiva în următoarele luni această investigaţie şi vom face public rezultatul probabil în vară", a mai spus Chiriţoiu.

Întrebat de ce a durat atât de mult această anchetă, el a arătat că prima inspecţie la companiile petroliere a fost realizată abia în 2009, după venirea sa la conducerea instituţiei.

Printre cele mai mici preţuri din UE

Potrivit celor mai recente date - din 3 ianuarie 2011 - ale Oil Bulletin, publicaţie a Comisiei Europene, preţurile finale la carburanţi în România sunt printre cele mai mici din cele 27 de state ale Uniunii Europene, având o medie de 1,16 euro pe litru la benzina Euro super 95. Tarife mai mici sunt doar în Bulgaria şi Cipru (1,12 euro). Cea mai scumpă benzină este comercializată în Grecia şi costă 1,59 euro pe litru, în timp ce olandezii plătesc 1,57 euro, iar danezii - 1,52 euro pe litru.

În ceea ce priveşte motorina, preţul la pompă este de 1,15 euro pe litru în România, iar tarife mai mici se întâlnesc în Bulgaria (1,10 euro), în Cipru (1,12 euro) şi în Luxemburg (1,08 euro). Cea mai scumpă motorină o găsim în Marea Britanie (1,49 euro) şi în Suedia (1,44 euro).

Unde se duc banii din accize?

Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) susţine că, odată cu majorarea accizelor la începutul acestui an până la nivelul perceput de Austria, la bugetul de stat ar trebui să fie colectate patru miliarde de euro anual. „La un cost de patru milioane de euro pe kilometru, cu aceşti bani s-ar putea construi 1.000 de kilometri de autostradă într-un an. Iar Guvernul României taie panglica la 10 kilometri de autostradă pe an. În mărimi comparate, statul român ar trebui să încaseze anul următor peste 500 de milioane de euro în plus faţă de anul acesta. Echivalentul a 130 de kilometri de autostradă nouă", spun reprezentanţii UNTRR.

Proteste cu bani mărunţi

Zilele trecute, în mai multe oraşe din ţară, şoferii au ales să protesteze într-un mod inedit faţă de majorarea preţurilor la carburanţi. Ei au alimentat în cantităţi foarte mici şi au plătit în monede cu valoare redusă, pentru a petrece cât mai mult timp la pompă şi pentru a încetini fluxul vânzărilor.