Cum am ratat investiţii de opt miliarde de euro

Anii trecuţi, companiile energetice anunţau că vor să realizeze 12 noi termocentrale, investiţii care ar fi însumat opt miliarde de euro. În prezent, doar una dintre ele se mai construieşte, restul proiectelor sunt fie abandonate, fie îngheţate pe termen nedefinit. Criza economică, cadrul legislativ neclar şi incoerenţa din strategia energetică naţională sunt principalele cauze care au alungat investitorii.

În urmă cu doi-trei ani, nu era trimestru în care companiile energetice să nu anunţe intenţia constuirii unei noi termocentrale în România, fie pe gaze, fie pe cărbune. Aceasta în condiţiile în care producţia de energie din ţara noastră este deţinută de stat aproape în totalitate.

Mai citeşte şi:

Citiţi cum ne-au "furat" ungurii investiţia Mercedes de sub nas

Cine sunt francezii pe care i-am rugat să construiască a doua centrală nucleară din România

Mai mult, peste 85% din termocentralele din România sunt vechi de mai bine de 30 de ani, iar o parte dintre instalaţii au termene de conformare la normele de mediu agreate cu Uniunea Europeană pe care nu le-au respectat, din lipsa banilor, şi riscă să fie închise.

Astfel că investitorii din domeniu au mirosit terenul liber, dar nu numai ei. Marii consumatori industriali de energie au anticipat că-şi vor scădea costurile dacă vor avea propria producţie. Prin urmare, însumate, proiectele depăşeau investiţii de opt miliarde de euro.

Dintre ele, doar una se construieşte efectiv, cea a Petrom de pe platforma rafinăriei Petrobrazi Ploieşti, care va fi gata anul viitor. Cu o capacitate de 860 de MW, unitatea va produce 8% din energia generată anual la nivel naţional.

Neînţelegeri cu Termoelectrica

Restul sunt fie blocate pe termen nedefinit, fie abandonate. Ultimul caz anunţat este retragerea cehilor de la CEZ, acum două săptămâni, din proiectul termocentralei de la Galaţi, în parteneriat cu Termoelectrica. Proiectul, în valoare de 400 de milioane de euro, a fost analizat timp de doi ani.

„Studiul de prefezabilitate a arătat că, de fapt, proiectul nu poate fi construit, datorită unor costuri importante şi neprevăzute", argumentează reprezentanţii CEZ. Surse apropiate discuţiilor spun însă că Termoelectrica a supraevaluat activele existente cu care ar fi trebuit să contribuie, astfel că printre motivele pentru care cehii au întors spatele proiectului sunt şi neînţelegerile cu partenerul de stat.

Alte termocentrale anunţate care nu se mai construiesc sunt cea a ruşilor Mechel de la Doiceşti, tot în parteneriat cu Termoelectrica (350 de milioane de euro) şi cele ale italienilor de la Edison din Galaţi şi Craiova (un miliard de euro, respectiv 650 de milioane de euro).

Alte cinci proiecte sunt îngheţate pe termen nedefinit. Este vorba despre centralele Enel din Galaţi (un miliard de euro), Alro şi Interagro de la Turnu Măgurele, Energy Holding din judeţul Gorj, Electrabel de la Constanţa (două miliarde de euro), şi Rompetrol la Petromidia, 44 de milioane de euro (în primăvară, kazahii au anunţat că intenţionează să reia proiectul, dar nu au dat detalii concrete). O altă termocentrală anunţată este cea a Lukoil de la rafinăria Petrotel (100 de milioane de euro), care ar fi trebuit să fie gata încă de acum un an.

Poziţie dominantă a societăţilor de stat

Şanse mai sunt doar pentru alte două termocentrale, cea a consorţiului E.ON-Enel de la Brăila (1,2 miliarde de euro) şi cea a GDF Suez de la Borzeşti (400 de milioane de euro), ambele în parteneriat cu Termoelectrica. O decizie privind continuarea lor este aşteptată până la sfârşitul acestui an.

Pe lângă criza economică şi neînţelegerile cu Termoelectrica, un alt motiv al blocajelor din sectorul producerii de energie este cadrul legislativ incoerent sau care nu este aplicat.

De exemplu, nemţii de la E.ON spun că-şi vor diminua investiţiile în România, întrucât divizia locală de furnizare a gazelor şi energiei nu-şi recuperează costurile. Aceasta deoarece reglementatorul din domeniu nu îi recunoaşte cheltuielile eligibile în tarifele finale, aşa cum spune legea.

Alţi investitori invocă proiectul de reorganizare a sectorului energetic de stat în două noi companii, care, potrivit lor, diminuează şansele de intrare pe piaţă a unor noi producători. Cele două noi companii, care vor avea 92% din piaţă, vor putea impune propriul preţ, spun ei.

Feţe noi - chinezii şi japonezii

Întrebat de ziarul „Adevărul" ce face statul pentru a păstra investitorii care se plâng că nu găsesc în România un cadru legislativ coerent, ministrul Economiei, Adriean Videanu, a arătat:

„Nu sunt probleme. Unii poate şi din cauza conjuncturii de criză renunţă temporar la a face investiţii, dar au apărut alţi investitori interesaţi de alte proiecte. Sunt investitori chinezi la Rovinari, investitori japonezi la Paroşeni. E o dinamică în piaţa investiţiilor, nu trebuie să fii cantonat într-un singur potenţial investitor".

Subvenţiile la regenerabile atrag investitorii

Singurul segment de producere a energiei care a atras cu adevărat investitorii în România este cel al energiei regenerabile, pentru că aici producătorii primesc subvenţii consistente din partea statului român, care s-a angajat în faţa UE să crească ponderea energiei verzi din consumul naţional.

În sectorul eolian, autorităţile din domeniu au primit cereri de avize pentru proiecte care depăşesc dublul potenţialului eolian al ţării. Datorită stimulentelor de la stat, energia eoliană este de trei ori mai scumpă decât cea clasică.