Cum ne-au "furat" ungurii investiţia Mercedes

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Kecskemet, oraşul din Ungaria ales de nemţii de la Daimler pentru a construi o nouă fabrică Mercedes, are o infrastructură bine pusă la punct, şcoli tehnice în domeniul auto şi negociatori

Kecskemet, oraşul din Ungaria ales de nemţii de la Daimler pentru a construi o nouă fabrică Mercedes, are o infrastructură bine pusă la punct, şcoli tehnice în domeniul auto şi negociatori care au păstrat confidenţialitatea cerută de investitor.

România, cu cele două variante, Cluj şi Timişoara, aflate în vizorul producătorului german de automobile, are autostrăzi numai în planurile Ministerului Transporturilor, iar forţa de muncă este din ce în ce mai puţină şi tot mai scumpă. În acelaşi timp, autorităţile locale şi centrale vorbesc mai mult decât trebuie despre intenţiile investitorilor de calibru.

Acestea au fost verigile slabe pentru care România a pierdut competiţia cu Ungaria în cazul Mercedes. Noua uzină ce va fi deschisă la Kecskemet, la 80 de kilometri de Budapesta, va presupune o investiţie de 800 de milioane de euro pentru extinderea gamei de automobile compacte de la două la patru modele.

De la investiţia Daimler din Ungaria se aşteaptă crearea a 2.500 de locuri de muncă. Estimările arată că noua uzină va produce peste 100.000 de maşini anual.

Autostrăzi bine puse la punct, confidenţialitatea negociatorilor şi forţa de muncă disponibilă au fost punctele forte ale ungurilor

România a pierdut bătălia pentru atragerea investiţiei Mercedes, pentru că are autostrăzi doar pe hârtie, iar autorităţile au vorbit mai mult decât trebuie.

Kecskemet, oraşul din Ungaria ales de nemţii de la Daimler pentru a construi o nouă fabrică Mercedes, are forţă de muncă, autostradă, cale ferată de mare viteză, şcoli tehnice şi negociatori care au păstrat confidenţialitatea cerută de investitor.

România, cu cele două variante, Cluj şi Timişoara, aflate în vizorul producătorului german de automobile, are drumuri doar pe hârtie, autostrăzi doar în planurile Ministerului Transporturilor, proiecte pentru reamplasarea şi reconstruirea unor căi ferate doar în perspectivă, forţă de muncă puţină şi tot mai scumpă.

În acelaşi timp, autorităţile locale şi centrale vorbesc mai repede decât trebuie despre planurile unor investitori de calibru. Acestea sunt verigile slabe pentru care România a pierdut competiţia cu Ungaria în cazul Mercedes.

Viceprimar special pentru Mercedes

Cu puţin peste 100.000 de locuitori, fără blocuri-turn şi claxoane, Kecskemet, locul în care se va construi noua fabrică Mercedes, e un oraş de provincie în care liniştea e tulburată doar de zgomotul unor avioane americane de la o bază NATO din apropiere.

Printre supersonice se aud şi clopotele de la primărie, care bat din oră în oră un cântec popular maghiar. Vestea că Mercedes va deschide o fabrică în acest orăşel, ceva mai sărac decât Aradul, i-a bucurat pe cetăţenii lui. "E foarte bine pentru oraş.

Dacă vine un investitor mare, va atrage şi alţii. Pe lângă el, sigur mai cresc şi alte firme", spune patronul unei firme din domeniul forestier. "Mâine aş pleca să lucrez la Mercedes. Cu 60.000 de forinţi (n.n. - echivalentul a 250 de euro) în trei schimburi e greu să te descurci", ne-a spus o doamnă din acelaşi oraş.

După ce Mercedes a decis să deschidă fabrica la Kecskemet, aleşii oraşului au numit un al patrulea viceprimar, Szemereyne Pataki Klaudiat, care va avea ca sarcină gestionarea tuturor problemelor ce ţin de amplasarea acestei investiţii.

Ungurii au avut lecţiile făcute

Autorităţile locale din Kecskemet au avut lecţiile făcute atunci când s-a pus problema deschiderii fabricii Mercedes în oraşul lor. Camera de Comerţ a avut studii, iar autorităţile locale au prezentat planuri de dezvoltare şi infrastructură. Primarul oraşului, Gabor Zombor, a vorbit cu modestie despre investiţia Mercedes în oraşul pe care-l conduce.

Se consideră norocos că în mandatul lui s-a întâmplat acest lucru, dar nu crede neapărat că din acest motiv ar mai putea candida din nou la viitoarele alegeri. "Criteriile pentru care Kecskemet a fost ales ţin de amplasarea sa extrem de favorabilă din punctul de vedere al infrastructurii", spune edilul-şef al oraşului.

El a mai explicat că acestui mare avantaj i s-a adăugat faptul că zona în care Kecskemet se află are o tradiţie în privinţa şcolilor tehnice specializate în mecanică şi automotive, dar şi a existenţei unei comunităţi germane consistente.

Zombor Gabor a mai spus că terenul ales de Mercedes pentru viitoarea fabrică este la un kilometru de autostrada existentă, M5, linia ferată de mare viteză trece la buza amplasamentului, iar la mai puţin de 6 kilometri va fi nodul cu o a doua autostradă, M8 care duce către Elveţia prin Austria.

La această a doua lucrare există deja construit podul peste Dunăre, astfel că a mai rămas de finalizat partea de şes care e cea mai uşoară. La 60 de kilometri, investitorul are cel mai mare aeroport din Ungaria, cel din Budapesta, cu legătură directă spre autostradă, dinstanţă ce poate fi parcursă în 40 de minute.

Românii, gură spartă

Înainte ca Mercedes să aleagă Ungaria, existau informaţii că fabrica germană s-ar putea deschide în Polonia sau România. În ţară, s-a vorbit iniţial de Cluj. Apoi o declaraţie oficială de la Bucureşti dădea Timişoara ca o posibilă variantă.

Reprezentanţi ai mediului de afaceri din Ungaria care au arătat avantajele alegerii oraşului Kecskemet au spus că şi faptul că "cineva din România a vorbit când nu trebuia", ar fi putut influenţa decizia investitorului.

După ce grupul german a anunţat alegerea făcută, autorităţile din Timiş au precizat că unul din amplasamentele interesante pentru investitor s-ar afla de 10 kilometri nord de Timişoara.

"Este păcat că am pierdut această investiţie de 800 de milioane de euro. Au fost mai mulţi factori care au contat, unii dintre ei fiind subiectivi. Ştiam foarte multe date despre investiţie, dar nu puteam spune nimic, conform convenţiei", a declarat preşedintele CJ Timiş, Constantin Ostaficiuc.

Tăcerea a fost ruptă în campania electorală de vicepreşedintele CJ Timiş, ţărănistul Marius Popovici, care, a confirmat câteva informaţii transmise de la Bucureşti, potrivit cărora Mercedes deja ar negocia cumpărarea de teren în Timiş pentru investiţia anunţată de 800 de milioane de euro.

800 milioane de euro

- reprezintă investiţia pe care nemţii de la Daimler o vor face în oraşul maghiar Kecskemet

Criteriile pentru care Kecskemet a fost ales ţin de amplasarea sa extrem de favorabilă din punctul de
vedere al infrastructurii
Gabor Zombor,
primar Kecskemet

Este păcat că am pierdut această investiţie de 800 de milioane de euro. Au fost mai mulţi factori care au contat, unii dintre ei fiind subiectivi
Constantin Ostaficiuc,
preşedintele CJ Timiş

Ungurii au oferit şi scutiri de taxe locale

Comunitatea locală din Kecskemet nu s-a bazat doar pe infrastructura naţională şi pe buna poziţionare a oraşului atunci când au intrat în competiţia pentru a atrage mari investitori.

Viceprimarul Klaudia Pataki Szemerey a declarat pentru "Adevărul" că există şi facilităţi locale ce au fost oferite pentru a aduce investiţii. Oraşele din Ungaria pot percepe firmelor private o aşa-numită "taxă industrială" care intră în bugetul local şi care este de până la 2% din cifra de afaceri a companiilor.

În Kecskemet, una din facilităţi, de care se va bucura şi Mercedes, prevede ca producătorul german să plătească o taxă mai mică, ce scade progresiv, timp de patru ani, cu un procent, până la 1,6%.

Potrivit viceprimarului, la un investitor de talia Daimler, o astfel de scutire, ar duce la economii semnificative.

Kecskemet, în cifre

Rata şomajului 8-9%
Salariu mediu brut în regiune 120.000 de forinţi - 507 euro
Salariul mediu net în regiune 80.000 de forinţi - 338 euro
Apropierea faţă de autostrăzi - 1 km, respectiv 6 km
Aeroport - la 60 de km

Preţuri terenuri
8 - 12 euro - teren agricol
20 - 25 euro - teren la speculanţi
32 - 50 euro - teren în parc industrial (utilităţi)

Timişoara, în cifre

Rata şomajului 1,2%
Salariu mediu brut Timiş - 1.460 lei - 394 de euro
Salariu mediu net Timiş - 1.080 lei - 291 de euro
Apropierea faţă de autostrăzi - lucrările au termen de finalizare 2011
Aeroport - la 20 de km

Preţuri terenuri
10 şi 15 euro mp - teren agricol
22 şi 32 euro mp - teren la speculanţi (fără utilităţi)
25 şi 35 euro mp - teren în parc industrial (fără utilităţi)

Utilităţi numai pe hârtie

Timişul putea să-i ofere investitorului german facilităţi şi utilităţi doar în viitor. "Eram foarte bine pregătiţi. Cu dosare, planuri, schiţe, studii. Nemţii au fost impresionaţi, dar au spus. Aveţi totul, dar numai pe hârtie", a declarat unul dintre liderii administraţiei judeţului Timiş.

Preşedintele Consiliului Judeţean spune că, pe traseul autostrăzii Timişoara - Arad, era gândită o legătură directă cu autostrada, pe amplasamentul pe care Mercedes l-ar fi ales. "A treia coborâre pe autostradă a fost influenţată de investiţia Mercedes, din punctul de vedere al poziţionării ei. Era gândită o legătură cu autostrada, în caz că se stabileau aici.

În zonă există şi două căi ferate, una pentru trafic greu şi una pentru trafic uşor", a mai spus Ostaficiuc. Autostrada Arad - Timişoara, cea care ar fi fost foarte importantă pentru un investitor ca Daimler, are ca termen de finalizare anul 2011, dacă lucrările ar începe în toamna acestui an.

Contractul cu viitorul constructor se poate încheia însă cel mai devreme în luna octombrie, deoarece abia în august are loc licitaţia finală. Aceste termene devansează deja începerea lucrărilor la acest tronson de autostradă. Un alt punct slab al Timişului este rata şomajului foarte mică, care a scăzut de acum doi ani, de la 2% şi rămâne constată între 1,2 şi 1,3 procente.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite