Băncile austriece îngrozesc Europa de Est

După ce Banca Naţională din Austria a recomandat limitarea finanţărilor în Est, Raiffeisen ia în calcul părăsirea unor ţări. Replica lui Băsescu: „Vreau să cred că nu vom fi puşi să plătim lăcomia sistemelor bancare“.

La începutul acestei săptămâni, o ştire venită din Viena a dat fiori reci în toată Europa de Est. O instrucţiune emisă de banca centrală austriacă precizează că băncile din această ţară ar trebui să-şi reducă liniile de finanţare oferite subsidiarelor lor din regiune.

În plus, ieri a urmat o declaraţie-şoc a şefului Raiffeisen, una dintre cele mai puternice bănci austriece prezente pe piaţa românească. Herbert Stepic, CEO al grupului bancar, a afirmat că banca nu va rămâne pe toate pieţele din Est pe care activează în prezent. „Este posibil ca în viitor să ne retragem de pe o piaţă sau alta", a spus Stepic, potrivit Mediafax, fără a preciza dacă are în vedere anumite pieţe şi nici criteriile pe care s-ar baza o decizie de retragere.

CITEŞTE ŞI:

Stolojan: Băncile au făcut ce-au vrut în România

Băsescu critică dur băncile austriece: Aţi făcut profituri uriaşe în România şi acum vreţi să ne sugrumaţi economia?

Ce se va întâmpla cu BCR şi Raiffeisen România

Totuşi, el a arătat că nu ia în calcul retragerea din Ungaria, în pofida problemelor cu care se confruntă băncile în această ţară. Raiffeisen are în Ungaria active de 5,9 miliarde de euro, iar subsidiara sa este a cincea din piaţa locală. În total, austriecii de la Raiffei­sen sunt prezenţi pe 16 pieţe din Europa Centrală şi de Est, precum Cehia, Belarus, România, Kosovo şi Albania. În Serbia deţin a opta bancă, în Slovenia a zecea, iar în Belarus a cincea. În România se aflau pe locul patru la jumătatea acestui an. Această declaraţie este prima în care şeful unei bănci puternice în regiune vorbeşte de retragerea de pe anumite pieţe.

În timp ce presa internaţio­nală transmitea această ştire, şeful diviziei din România a Raiffeisen, Steven van Gro­ningen, dădea asigurări că sugestia băncii centrale de la Viena nu va afecta, „la prima vedere", filiala locală. „Este vorba mai mult despre speculaţii. E doar un comunicat de presă de o pagină cu un conţinut evaziv. La prima vedere, din punctul de vedere al băncii noastre, nu va fi nicio consecinţă pentru România", a arătat van Groningen.

Reprezentantul unei alte mari bănci austriece, Dominic Bruynseels, CEO al BCR din grupul Erste, a recunoscut că există o mare presiune din partea băncilor-mamă asupra filialelor locale. „Problema este cum vom gestiona noi situaţia, pentru că banca-mamă va continua să susţină subsidiara locală, însă noi, cei de aici, va trebui să vedem cum vor fi folosiţi banii", a punctat el.

Printre cele mai mari instituţii de credit de pe piaţa locală sunt Raiffeisen Bank, condusă de Steven van Groningen (mijloc), şi BCR, manageriată de Dominic Bruynseels (dreapta)  Foto: agerpres, mediafax

Băsescu atacă dur băncile austriece

Tot ieri, în cadrul unei conferinţe pe teme economice, preşedintele Traian Băsescu a criticat în termeni foarte duri poziţia băncii centrale austriece. „Ori e o eroare, ori e o neînţelegere a efectelor", a spus Băsescu.

El a amintit că, la aderarea României la UE, una dintre condiţiile pe care a trebuit să le îndeplinească România a fost privatizarea sistemului bancar. În 2004, Austria deţinea Preşedinţia Uniunii Europene. „Vă aduc aminte că aţi obţinut profituri uriaşe în România. Iar dacă astăzi vă pregătiţi cumva să lăsaţi economia României nefinanţată, o vom considera un act lipsit de fairplay", a mai spus şeful statului.

„Vreau să cred că acest lucru nu se va întâmpla şi că nu vom fi puşi noi, cei care am aderat mai târziu, să plătim lăcomia sistemelor bancare de când făceau credite cu buletinul. Apelaţi şi acum la acele instrumente, nu la sugrumarea economiei", a adăugat Băsescu.

Ce vrea banca centrală de la Viena

Banca centrală de la Viena a recomandat băncilor UniCredit Bank, Erste şi Raiffeisen Bank International, prezente şi în România, creşterea creditării pentru subsidiarele din Europa de Est doar cu condiţia dezvoltării unei refinanţări locale sustenabile. Adică raportul dintre credite şi depozite să fie sub 110%.

BNR: „Avem interese comune"

„Avem interese comune cu băncile-mamă, iar o eventuală reducere masivă a sumelor ar putea, din cauza unei creşteri economice mai reduse, să influenţeze calitatea bilanţurilor băncilor locale. Acest lucru va avea efecte negative inclusiv la nivelul grupurilor. Vom vedea ce se întâmplă mai departe, vom avea dialoguri cu instituţii din alte ţări", a explicat, la rândul său, Cristian Popa, viceguvernator al BNR.