Acum este momentul să atragem banii străinilor!
0Reducerea birocraţiei şi relaxarea fiscală ar putea avea un efect benefic mult mai mare acum, când investitorii fug din ţările vecine din cauza majorărilor de taxe şi caută alternative. România poate profita de politicile economice neatractive ale vecinilor săi pentru a aduce cât mai mult capital străin în ţară. O va face?
Citiţi şi:
Prognozele Comisiei Europene: Investitori reţinuţi pentru România
Investiţiile străine directe îndreptate către Europa Centrală şi de Est în 2010 s-au ridicat la peste 60 de miliarde de euro, potrivit primelor estimări. Suma a crescut uşor faţă de nivelul înregistrat în 2009. În România însă, valoarea investiţiilor străine directe a scăzut cu un sfert faţă de nivelul din 2009. Acum, putem profita de contextul actual pentru a schimba situaţia.
Cele mai importante investiţii imobiliare din Timişoara sunt realizate cu scandal
Ambasadorul Germaniei: Mercedes nu a investit în România din cauza infrastructurii
E BINE CÂND MOARE CAPRA VECINULUI
„Ceea ce face Ungaria din acest punct de vedere (al investiţiilor străine - n.r.) este sinucigaş. Bineînţeles că România ar putea profita de acest avantaj şi chiar ar trebui să o facă", a declarat pentru „Adevărul" Christian Tegllund Blaabjerg, strateg-şef pentru capital al Saxo Bank. „Fără niciun dubiu, în contextul actual, România este mult mai atractivă pentru investitorii străini decât Ungaria", crede şi Ionuţ Dumitru,preşedintele Consiliului Fiscal din România.
„Un moment mai oportun pentru relaxarea fiscalităţii cu greu se poate imagina. Dacă statul ar diminua drastic fiscalitatea, atunci România ar deveni un pol de atragere a investiţiilor străine", ne-a declarat Bogdan Glăvan, membru fondator al Centrului pentru Economie si Libertate. Beneficiile pe care le aduc investiţiile străine directe pentru o economie, în special pentru una aflată în curs de dezvoltare, sunt considerabile.
Crearea de locuri de muncă, contribuţie la PIB şi la bugetul de stat sunt doar câteva. Dezvoltarea statului depinde, într-o mare măsură, de fluxul de capital străin care intră în ţară. Astfel, statele sunt într-o continuă întrecere pentru a impresiona investitorii internaţionali. Ungaria a fost, în ultimii ani, o destinaţie agreată de companiile străine.
Maghiarii ne întrec în clasamentul celor mai prielnice ţări pentru a începe o afacere, după cum reiese din raportul „Doing Business 2011" realizat de Banca Mondială (BM) în colaborare cu Corporaţia Financiară Internaţională (IFC). Ei se situeză pe locul 52, noi suntem cu două locuri în spate.
Anul trecut Guvernul de la Budapesta a hotărât însă impunerea unor noi taxe „de criză" şi majorarea unor impozite pentru a aduce bani la buget. Astfel, impozitul pe profit pentru câştigurile de peste 2,5 milioane de dolari a fost majorat de la 16 la 19%. Domeniile energetic, al telecomunicaţiilor şi retailul (dominate de investitori străini) trebuie acum să achite taxe adiţionale, numite de economişti „taxele Robin Hood", cuprinse între 1,05 şi 6,5%.
Mai mult, deşi aprobate la sfârşitul anului trecut, ele se vor aplica retroactiv şi pentru 2010. Giganţii energetici E.ON şi RWE din Germania, CEZ din Cehia, OMV şi BauMax din Austria, grupul bancar olandez ING, Deutsche Telekom, grupurile de asigurări Allianz (Germania) şi Axa (Franţa) se numără printre companiile care au avertizat Budapesta că, dacă situaţia nu se schimbă, îşi vor reloca operaţiunile. România ar putea deveni o ţintă pentru acestea, cu un minimum de efort, potrivit specialiştilor.
SEMNE BUNE ANUL ARE
Prognoza economică favorabilă pentru 2011 este, în mod cert, un plus pentru investitori, însă trebuie să demonstrăm că situaţia nu se va schimba. Creşterea Produsului Intern Brut al României în acest an este estimată la 1,2 - 1,3%. Potrivit datelor Băncii Naţionale a României, în primele 11 luni ale anului trecut am atras numai 2,269 miliarde de euro, cu 25,5% mai puţin faţă de perioada similară a anului precedent. Mai mult, Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România a anunţat ieri că investiţiile străine directe ar putea ajunge, până în decembrie 2011, la 3,5 miliarde de euro.
UNDE GREŞIM?
Criza mondială este numai una dintre cauzele care au dus la scăderea capitalului străin. Nici în perioada de boom a investiţiilor străine directe (2008), România nu a atins nivelul său maxim. „Potenţial de dezvoltare există, avem un teritoriu agricol considerabil, forţă de muncă ieftină comparativ cu ţările din UE. Singura noastră problemă e că nu ştim să valorificăm aceste lucruri", crede Emilian Duca, partener la BDO Tax.
Dacă ne uităm la rata totală a impozitării, România este mai competitivă decât vecinii maghiari, ucrainieni, cehi, slovaci şi austrieci. Însă avem, în continuare, foarte mult de lucru. De exemplu, ar trebui să eliminăm numărul imens de taxe pe care trebuie să le plătească un antreprenor în România.
Potrivit studiului „Paying taxes 2011" realizat de BM, IFC şi PwC, România ocupă locul doi la nivel mondial în ceea ce priveşte numărul de plăţi de taxe (133), fiind depăşită doar de Ucraina (135). Astfel, în analiza care reuneşte 183 dintre cele 191 de state recunoscute din lume, România se situează pe locul 151 din punct de vedere al uşurinţei cu care o afacere îşi poate plăti taxele.
Ce trebuie să facem acum
„Autorităţile susţin că nu ne permitem să reducem fiscalitatea. Dar alte măsuri s-ar putea dovedi mult mai eficiente în acest context. Ce ne recomandă specialiştii?
1 Reducerea birocraţiei. „În momentul de faţă, România este trasă în jos mai degrabă de birocraţie decât de rata totală de impozitare", crede Ionuţ Dumitru. Timpul pierdut de companiile din România pentru a-şi achita dările către stat reprezintă o piedică prea mare pentru potenţialii investitori.
2 Relaxare fiscală. Deşi dacă ne uităm numai la rata totală de impozitare România stă mai bine ca alţi vecini, taxele şi contribuţiile sociale rămân printre cele mai ridicate din Europa. Micşorarea acestora va stimula investitorii, va dinamiza piaţa muncii şi se va reflecta în final şi în creşterea consumului. „Strategia de manual în ceea ce priveşte politica fiscală pe timp de recesiune este reducerea impozitelor", crede Glăvan.
3 Dezvoltarea infrastructurii. De la 1 ianuarie 2007, UE ne tot spune: „Aici sunt banii dumneavoastră!", referindu-se, bineînţeles, la fondurile structurale europene. Investiţiile în infrastructură contribuie masiv la creşterea PIB, atunci când se fac. Autostrăzi, drumuri, transport feroviar de mărfuri eficient - rămân concepte dureroase pentru români.
4 Simplificarea sistemului juridic. Dacă durata rezolvării unui litigiu este îndelungată, investitorii preferă să ocolească statul respectiv. Un sistem juridic ineficient este unul dintre primele lucruri care dăunează atragerii de capital străin.
5 Predictibilitate fiscală. În ultimii şase ani, Codul Fiscal a fost modificat de 60 de ori. Situaţia este cu atât mai gravă cu cât, în multe cazuri, schimbările intrau în vigoare imediat, cum s-a întâmplat şi cu majorarea cu cinci puncte procentuale a TVA (de la 19 la 24%).
La ce se uită străinii atunci când investesc
Atunci când analizează extinderea operaţiunilor pe alte meleaguri, investitorii iau în considerare plusurile şi minusurile fiecărui stat. Cum trebuie să arate ţara ideală pentru capital străin? Stabilitatea şi predictibilitatea fiscală sunt foarte importante.
„Ceea ce s-a întâmplat în iunie cu Taxa pe Valoarea Adăugată, să anunţi cu numai trei zile înainte (majorarea cu cinci puncte procentuale - n.r.), este exact genul de instabilitate care sperie orice investitor", ne-a declarat Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată.
222 DE ORE LA COZI ŞI GHIŞEE
De asemenea, stabilitatea politică contează foarte mult atunci când se face o astfel de analiză, este de părere Lucian Anghel, economistul-şef al BCR. Însă principala problemă a României rămâne birocraţia. Potrivit studiului „Paying Taxes 2011", o afacere amplasată în România pierde anual 222 de ore la cozi şi ghişee pentru a-şi plăti taxele. Introducerea formularului unic pentru plata impozitelor şi a contribuţiilor sociale este un prim pas, crede Emilian Duca, partener la BDO Tax.
„Ceea ce se aşteaptă este creşterea eficienţei la nivel birocratic, astfel încât circuitul pentru obţinerea unei aprobări să nu mai fie atât de lung", a declarat acesta pentru „Adevărul". Infrastructura dezvoltată, forţă de muncă ieftină, potenţial de creştere pentru piaţa vizată, accesul facil la resurse naturale la un preţ avantajos, toate ar ajuta România să devină un mediu mult mai „prietenos" pentru afaceri.
La fel de importantă este însă şi buna-credinţă a autorităţilor, precizează analiştii. Un sistem juridic eficient este, de asemenea, o prioritate pentru investitori. Dacă termenul de soluţionare a unui litigiu într-o ţară este lung, companiile pot renunţa la afacerile din acel stat, a punctat Anghel. „Nu instabilitatea politică îi deranjează pe investitori, ci cea legislativă", crede Duca. ; Elena Dumitru
"Până nu vom înţelege că România depinde de fluxuri străine de capital pentru a se dezvolta, nu putem lua măsurile necesare pentru a atrage investitori străini."
Lucian Anghel
economist-şef BCR
Atuuri
Potenţialul de creştere a pieţei româneşti încă atrage investitorii străini. În multe domenii (financiar-bancar, energetic, telecomunicaţii, transporturi, retail), piaţa autohtonă este încă în curs de dezvoltare.
Terenul agricol disponibil, resursele naturale şi accesul la materii prime ieftine ne oferă un avantaj categoric faţă de alte state. Forţa de muncă rămâne relativ ieftină comparativ cu ţările vecine. Poziţia geografică este şi ea un plus al ţării noastre, iar situarea pe Dunăre ar putea însemna trafic şi transport eficient.
Minusuri
Birocraţia este, pentru o afacere din România, cea mai mare problemă. Circuitul de aprobare al unei cereri pare să nu se mai termine. Ineficienţa din sistem îi costă pe investitori timp, iar cozile - nervi.
Fiscalitatea rămâne una dintre cele mai ridicate din Europa, iar majorarea bazei de impozitare şi a contribuţiilor în 2010 nu pot reprezenta decât minusuri. Corupţia încă „înghite" sume importante, iar instabilitatea politică face investitorii să rămână reticenţi. Starea actuală a infrastructurii autohtone îi sperie chiar şi pe cei mai curajoşi străini.
Se încarcă comentariile...
