ARHIVELE COMUNISMULUI „Cadoul“ NKVD cu ocazia zilei lui Lenin
0
La 22 aprilie 1938, „troica specială" a NKVD din RASSM a condamnat la împuşcare un număr record - 230 - de „duşmani ai poporului". Maşina diabolică sovietică de exterminare în masă avea să atingă apogeul în anii Marii Terori din 1937-1938.
„Troica specială" a NKVD a fost organul extrajudiciar care în doi ani de activitate în stânga Nistrului a „examinat" 4.762 de dosare ale unor „foşti culaci, infractori şi alte elemente antisovietice" dintre care 3.497 de persoane au fost împuşcate. Cadoul „troicii speciale" la cea de-a 68-a aniversare din ziua naşterii lui Lenin - 22 aprilie 1938 - a fost unul de o cruzime deosebită.
În Uniunea Sovietică orice dată istorică de sorginte comunistă trebuia întâmpinată cu rezultate deosebite în muncă. De exemplu, către aniversarea „marii revoluţii din octombrie", de ziua formării URSS sau convocării Congresului PCUS, fiecare colhoz, unitate industrială, mină de cărbune sau institut de cercetare trebuia să-şi asume obligaţii sporite de muncă.
Astfel, colhozul urma să obţină o recoltă mai mare de grâu şi sfeclă de zahăr, o mină de cărbune - să extragă mai multă huilă, iar instituţia ştiinţifică - să inventeze ceva ce ar fi uşurat munca truditorilor. Spitalele, la rândul lor, aveau obligaţia să vindece mai mulţi bolnavi, iar mulgătoarele - să sporească producţia de lapte şi tot aşa mai departe. Un loc aparte în această întrecere socialistă ocupa aniversarea naşterii sau decesului conducătorului proletariatului mondial Vladimir Lenin. Şi „rezultatele" muncii trebuiau să fie deosebite.
Foto: "Troica specială" examina zeci şi chiar sute de dosare într-o singură zi
Fără a-şi asuma obligaţiile public, şi organele de represiune în masă staliniste raportau rezultate deosebite. Una dintre „instanţele de judecată" a fost „troica specială", care este descendentă din aşa-numitele „troica operaţională", „troica judiciară" şi „troica extraordinară" din cadrul poliţiei politice a
URSS. Ea a fost constituită prin ordinul comisarului Afacerilor Interne al URSS, Nicolai Ejov (nr. 00447 din 30 iulie 1937) şi avea menirea să scape puterea sovietică de „duşmanii poporului". „Normele" de condamnare şi împuşcare erau aprobate la Moscova.
CONDAMNAŢI PENTRU „DEFĂIMAREA PUTERII SOVIETICE"
De obicei, „troica specială" era compusă din comisarul poporului pentru Afaceri Interne al republicii unionale, autonome/regiunii sau locţiitorul acestuia, în calitate de preşedinte, şi doi membri permanenţi: secretarul comitetului republican/regional de partid şi procurorul republicii/regiunii.
În RASS Moldovenească, preşedinţii „troicii speciale" au fost tovarăşii Rogoli, apoi Rivlin, Liutîi şi alţii. Partidul Comunist (bolşevic) din RASSM a fost reprezentat de tov. Borisov, iar procurorul - de tov. Kolodii. Acuzaţiile aduse celor ajunşi în faţa acestui pluton de execuţie derivau din doctrina marxist-leninistă: „activitate contrarevoluţionară", „sabotaj", „foşti albgardişti", „defăimarea puterii sovietice", „defăimarea conducătorilor de partid" etc.
Prima şedinţă a „troicii speciale" din RASSM a avut loc la 10 august 1937, iar ultima - la 2 noiembrie 1938. În total, „troica specială" din Tiraspol s-a întrunit în 110 şedinţe, reflectate în tot atâtea procese-verbale. Până acum am descoperit 105 procese-verbale. În anul 1937 „troica specială" a ţinut 41 de şedinţe, iar în 1938 - 69. Şedinţa „judecăţii" avea loc, de obicei, de patru-cinci ori pe lună. Am constatat însă că au fost zile când „troica specială" s-a întrunit de două sau de mai multe ori. Astfel, în 11 cazuri „troica specială" s-a întrunit de două ori, în alte patru - de trei ori. A fost o zi când a avut patru şedinţe, una în care au fost şase, iar la 8 octombrie 1938, cu puţin timp înainte de lichidare, „troica specială" a ţinut 10 şedinţe. „Judecarea" acuzatului se făcea în lipsa lui, fără proces-verbal de audiere şi fără invitarea martorilor.
Cum a fost ciopârţită Basarabia prin formarea RSSM?
ARHIVELE COMUNISMULUI Basarabeni în Corpul rus de pază. Vezi GALERIA FOTO!
„Sentinţele" erau pronunţate scurt, fără motivare detaliată şi argumentată: „condamnat la 5-8 ani de detenţie în lagăre de corecţie" sau „împuşcare".
Din numărul total de 4.762 de dosare ale „foştilor culaci, ale infractorilor şi altor elemente antisovietice" examinate de „troica specială" a RASSM (în anul 1937 - 2.014 dosare, iar în 1938 - 2.748), 13 dosare au fost returnate pentru anchetare suplimentară (0,3%), 1.252 de persoane au fost condamnate la 5 şi 8 ani de gulag (26,3%), iar 3.497 au fost împuşcate (73,4%). Procentul de condamnare la moarte era cel mai mare din URSS.
„PRODUCTIVITATEA" UNOR ŞEDINŢE
Dintre şedinţele „productive" le remarcăm pe cele două din 15 septembrie 1937, la care au fost examinate 176 de dosare, ca urmare 59 de persoane fiind trimise în gulag, iar alte 117 au fost condamnate la împuşcare. Se evideţiază şi şedinţa din 25 aprilie 1938, la care au fost examinate 188 de dosare, două persoane au fost condamnate la gulag, iar restul 186 au primit pedeapsa capitală.
La şedinţa din 11 martie 1938 au fost examinate 147 de dosare, toţi cei vizaţi fiind condamnaţi la împuşcare, iar la cele două şedinţe din 27 septembrie 1938 au fost examinate 139 dosare: un dosar a fost retrimis pentru cercetare, cinci persoane au fost condamnate la gulag, iar 133 - la împuşcare.
În fine, la cele trei şedinţe din 3 octombrie 1938 au fost examinate 207 dosare, dintre care unul a fost întors pentru cercetări suplimentare, 53 de persoane au fost trimise în gulag, iar 153 - condamnate la pedeapsa capitală. Iar la cele zece şedinţe ţinute în aceeaşi zi, pe 8 octombrie 1938, a fost examinată soarta a 172 de persoane, dintre care 79 au fost trimise în gulag, iar 93 - la împuşcare.
Uneori „troica specială" era blândă. De exemplu, la şedinţa din 17 septembrie şi la cea din 23 septembrie 1937 au fost examinate 117 şi, respectiv, 130 de dosare şi doar un acuzat a fost condamnat la împuşcare, ceilalţi fiind trimişi în lagăr.
Incredibil, însă de şapte ori „troica specială" a revenit asupra „sentinţelor" date anterior. Considerând pedeapsa aplicată prea blândă, prin noile „sentinţe" toţi cei 121 de acuzaţi ale căror dosare au fost reexaminat au fost condamnaţi la împuşcare.
230 DE OAMENI ÎMPUŞCAŢI DE ZIUA LUI LENIN
Cele mai multe sentinţe de condamnare la împuşcare, 230, au fost pronunţate la şedinţa din 22 aprilie 1938, de ziua de naştere a conducătorului URSS Vladimir Lenin. Au fost trimişi la moarte oameni din toate raioanele RASSM, dar cei mai mulţi au fost din satul Ploscoe, raionul Tiraspol - 23 de persoane, raioanele Balta - 27 persoane, Ananiev - 30, Codâma - 26, Dubăsari - 14 persoane.
ARHIVELE COMUNISMULUI „De ce tac ziarele când moldovenii mor de foame?"
ARHIVELE COMUNISMULUI Pentru ce erau judecați oamenii în URSS. Vezi GALERIA FOTO!
ARHIVELE COMUNISMULUI „Limba moldoveneasca" românizată în filmele sovietice
ARHIVELE COMUNISMULUI Vezi cine a fost transnistreanul care „a românizat moldovenii"
Se încarcă comentariile...
