Trucuri româneşti pentru munca în UE

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Românii apelează la statutul de lucrător independent sau la cel de persoană fizică autorizată pentru a lucra în statele UE care menţin restricţiile pe piaţa muncii. Speranţa românilor se lega de sfârşitul acestui an, când unele state ar fi putut renunţa la restricţii, dar criza şi imigranţii au agravat situaţia.

Pentru încă doi ani, accesul românilor şi al bulgarilor la multe joburi din UE ar putea fi la fel de greu. Marea Britanie, Italia, Irlanda, Belgia, Germania, Olanda, Franţa, Austria, Luxemburg şi Malta sunt ţările care trebuie să anunţe până la sfârşitul acestui an dacă mai meţin restricţiile pentru România şi Bulgaria încă doi ani.

Olanda a dat deja semnale puternice că le va menţine, iar germanii şi austriecii nu sunt încă împăcaţi nici cu ridicarea restricţiilor pentru cetăţenii statelor care au aderat la UE în 2004.

Comisia Europeană a intervenit în urmă cu două săptămâni, când Olanda a anunţat că ar putea restricţiona venirea „imigranţilor din est" la lucru şi a avertizat că va supraveghea atent prevederile pe care autorităţile olandeze se pregătesc să le voteze.

Citiţi şi:

Imigranţii, vinovaţii de serviciu ai Greciei

Italia va prelungi restricţiile pe piaţa muncii pentru români


Germanii se tem de asaltul esticilor

Un alt avertisment al Comisiei arată că, sub nicio formă, după 2014, restricţiile pentru România şi Bulgaria nu se mai pot menţine. Dreptul la muncă al românilor în statele membre ale Uniunii poate fi restricţionat pe o perioadă de tranziţie de maximum şapte ani de la data aderării.

De la independent la PFA

„Nu s-a schimbat nimic pentru români de acum opt ani de când am venit eu. Pentru permisul de muncă e nevoie de aceeaşi birocraţie. Sunt câteva alternative: permisul pentru meseriile căutate de ei şi care se obţine în cinci zile, statutul de independent, sau angajat în România cu detaşare în altă ţară, dar acesta din urmă e limitat la jumătate de an calendaristic", a declarat, pentru „Adevărul Europa", Dorin Fleşeriu, angajat în domeniul IT în Belgia.

El coordonează şi site-ul Rombel, dedicat comunităţii românilor din Belgia şi a urmărit experienţele celor care au venit la Bruxlles.

„Estimările arată că, în Belgia, de exemplu, sunt 40.000 de români. Foarte mulţi lucrează, unii chiar la negru. Dar sunt şi aproximativ 5.000 de lucrători  independenţi. Sunt în mare parte întreprinzători particulari şi trebuie să fie de succes ca să se descurce aici. Dar taxele sunt destul de mari", a adăugat Fleşeriu.

Pentru forţa de muncă înalt calificată, unde există deficit în majoritatea ţărilor cu restricţii, românii sunt bine primiţi şi scapă de birocraţia permiselor de muncă.

Studenţii au drept de angajare

Din experienţele românilor care au aplicat pentru ele, obţinerea unui astfel de document poate dura şi şase luni. De cele mai multe ori, ei nu sunt acceptaţi la joburi tocmai din acest considerent. Nici autorităţile de la Bucureşti nu au făcut mare lucru în acest sens.

„Puteau de exemplu să facă mai mult lobby ca să nu fim comparaţi cu turcii sau marocanii de care belgienilor le e groază. Din cauza imigranţilor ilegali există o tendinţă foarte clară de radicalizare, de închidere a graniţelor şi, de aici, totul degenează spre permisele de muncă", a adăugat Fleşeriu.

O altă metodă folosită de români şi de bulgari pentru a obţine drept temporar de muncă sunt studiile. Majoritatea cursurilor le oferă posibilitatea de a opta pentru un permis de muncă pe durată de un an.

Tinerii români aplică în număr mare pentru ele în special în Marea Britanie. Pentru a se angaja, un student în Marea Britanie are obligaţia să obţină un certificat de înregistrare.

Acesta confirmă faptul că este cetăţean al UE care-şi exercită un drept prevăzut în tratat în calitate de student şi primeşte permisiunea să lucreze până la 20 de ore pe săptămână.

Certificatele de înregistrare sunt eliberate numai acelor persoane aflate la studii care sunt înscrise la unităţile de învăţământ înregistrate în cadrul Ministerului britanic al Educaţiei.

Franţa acordă şi ea permis de muncă pentru 12 luni celor care au studiat cel puţin un an academic la o universitate acreditată în Hexagon. Studenţii bulgari şi cu români care locuiesc legal în Belgia şi care au cursuri pe durata întregului an pot aplica pentru un permis de muncă  pentru a putea lucra pe parcursul anului şi sunt, de obicei, contractaţi de angajatori să lucreze în timpul vacanţelor şcolare.

''Nu s-a schimbat nimic pentru români de acum opt ani de când am venit eu. Pentru permisul de muncă e nevoie de aceeaşi birocraţie.''
Dorin Fleşeriu angajat în domeniul IT în Belgia

Zece ţări impun restricţii

Ţările care impun în prezent restricţii privind libera circulaţie a forţei de muncă româneşti sunt: Marea Britanie, Italia, Irlanda, Belgia, Germania, Olanda, Franţa, Austria, Luxemburg, şi Malta. 

Statele UE care nu au restricţionat accesul lucrătorilor români pe piaţa muncii sunt: Estonia, Finlanda, Polonia, Slovacia, Cehia, Cipru, Suedia, Slovenia, Letonia, Lituania şi Bulgaria, Ungaria, Spania, Portugalia, Grecia şi Danemarca.

Cetăţenii români pot lucra în aceste state fără a avea nevoie de permis de muncă, în condiţii egale cu cetăţenii statelor-gazdă sau cu cetăţenii celorlalte state ale UE.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite