Reacţie dură a cetăţenilor britanici faţă de vandali: "Nimeni nu susţine violenţele!"

Specialiştii vorbesc despre cauzele economice şi sociale ale violenţelor. În timp ce poliţiştii britanici se luptă cu bandele de jefuitori, iar locuitorii îşi evaluează pagubele, analiştii caută explicaţii.

Violenţa care s-a împrăştiat ca un virus pe străzile Londrei, infestând şi alte oraşe ale ţării "nu reprezintă nimic nou", spune profesorul de studii politice David Kett, pentru "Adevărul Europa". El oferă ca exemplu protestele din Brixton (Londra), din 1981 şi 1995, din Broadwater Farm (Londra) în 1985, din St. Pauls (Bristol), din 1980 şi din Birmingham în 1981, 1985 şi 1991.

„Astfel de proteste sunt deseori inspirate de conflictele rasiale, de obicei izbucnite după vătămarea sau moartea unei persoane de culoare care a avut un conflict cu poliţia. Acest lucru indică, din păcate, că încă există grave tensiuni rasiale şi multă indignare în societatea noastră. Toate acestea se află în substrat şi erup", mai spune Kett.

Citește și: LONDRA sub asediu: Furia și violența vin din austeritate, indignare și rasism. Londonezii sunt îngroziți

Foto (jos): Londra sub flăcări

Exprimarea suferinţelor sociale

Există asemănări între aceste evenimente şi cele petrecute în suburbiile pariziene în 2005 sau revoltele tinerilor care au cuprins Atena şi alte oraşe greceşti, în 2008, crede  Roman Sheldon Gerodimos, analist politic şi profesor la Bournemouth University. "Sunt aceleaşi puncte de plecare - uciderea controversată, aparent neprovocată, a unui tânăr de către un poliţist. Urmează apoi demonstraţiile şi violenţa, apoi controverse puternice în societate şi criza politică. Aceste elemente sunt şocant de similare", spune profesorul Gerodimos.

El afirmă că protestele reprezintă exprimarea unor suferinţe sociale ale claselor sărace. Pe de altă parte, funcţionează ca o scuză pentru actele de violenţă fără sens ale găştilor de cartier, iar cele două aspecte nu se exclud neapărat. 

Citește și: Un român a salvat-o pe femeia care a sărit de la etajul blocului ameninţat de incendiu, la Londra 

Foto (jos): Limita subțire a anarhiei

Legătură între austeritate şi violenţă

Profesorul David Kett face o legătură directă între măsurile de austeritate şi explozia de violenţă de pe străzi.„Nu cred că este doar o coincidenţă faptul că astfel de necazuri izbucnesc în timpuri dominate de austeritate. Protestele din anii '80 au luat naştere tot pe fondul reducerilor bugetare, dispuse de premierul Margaret Thatcher. Minorităţile indigene sărace şi cele etnice simt că ele plătesc pentru dezastrul economic pe care nu ele l-au cauzat. Când în comunitatea persoanelor de culoare are loc un incident cu arme albe sau pistoale, poliţia îi opreşte şi îi percheziţionează pe toţi tinerii de culoare din  cartier. E de înţeles că aceia care se simt nevinovaţi sunt indignaţi. Desigur, aceste lucruri nu scuză violenţa şi furtul, dar pot să fie o bună  explicaţie", adaugă acesta.

Citește și: Mii de englezi în "contra-revolta Twitter" împotriva vandalilor care devastează Londra

Foto (jos): Numărul polițiștilor din Londra a crescut de la 6,000 la 16,000

Societate polarizată

Societatea britanică a devenit foarte polarizată, atunci când este vorba despre explicarea fenomenului. Unii văd aici doar o serie de infracţiuni nejustificate şi cer un răspuns eficient din partea autorităţilor. Pe de altă parte, există cei care consideră protestele ca fiind generate de inegalităţile sociale foarte adânci din societatea britanică, de declinul spaţiilor urbane, de alienarea oamenilor şi de şomajul ridicat. „Londonezii au parte în fiecare zi de infracţiuni, de găşti care provoacă violenţă", spune Roman Sheldon Gerodimos.

Foto (jos): Magazinele din Londra sunt vandalizate de protestatari

Cauze sociale şi culturale

„Există zone întinse unde oamenii care nu fac parte din găşti de infractori nu pot supravieţui - dacă creşti în astfel de zone, poate că a purta un cuţit şi a face parte dintr-o astfel de bandă este pur şi simplu sigurul mod în care te poţi apăra. Da, oamenii implicaţi în astfel de lucruri sunt responsabili pentru infracţiunile pe care le comit - iar aceste proteste sunt, negreşit, infracţiuni. Dar nu ar trebui să trecem cu vederea cauzele sociale şi culturale. Oamenii din astfel de zone au un acces limitat la normalitate".

"Nu cred că este doar o coincidenţă faptul că astfel de necazuri izbucnesc în timpuri dominate de austeritate."
David Kett
profesor de studii politice

"Londonezii au parte în fiecare zi de infracţiuni, de găşti care provoacă violenţă."
Roman Sheldon Gerodimos
analist politic şi profesor la Universitatea  Bournemouth

Foto (jos): Zeci de mii de britanici s-au oferit să curețe străzile Londrei

Organizare pe Twitter

Londonezii au organizat pe Twitter o acţiune de curăţare a spaţiilor care au fost devastate. Oamenii vor să restaureze liniştea şi curăţenia în comunităţile Londrei - de la măturat la cumpărat mâncare pentru oamenii cu disabilităţi şi pentru persoanele în vârstă, cărora le e frică să iasă din casă. „Cei care distrug nu sunt protestatari. Pentru a protesta trebuie să ai o cauză. Ei sunt zgura oportunistă, sunt lipsiţi de raţiune, sunt delincvenţi", spune Joanna Long (23 de ani) într-un mesaj. „Problema este că aceşti tineri simt că nu au nimic de pierdut. Nu au perspective de locuri de muncă, nu au disciplină şi respect pentru lege. Există o mulţime de lucruri pentru care ai putea fi supărat, dar a lupta pentru o cauză nu înseamnă să distrugi casele oamenilor nevinovaţi şi afacerile lor", scrie Emily Birch ( 23 de ani).