Europa la răscruce: Bancherii şi experţii au făcut tot ce au putut. E rândul politicienilor! Cum ar putea intra în istorie ziua de 7 august
0
Salvarea zonei euro şi odată cu ea a proiectului european se află încă în impas, cu toate asigurările venite dinspre marile capitale. Şi aceasta, din cauza lipsei de voinţă politică.
Toate măsurile propuse au un preţ : renunţarea la politicile economice naționale. Aceasta, însă, îi va putea costa mult pe liderii politici europeni, la ei acasă. După deziciile din zona euro, care au mai calmat puţin pieţele, primele probleme politice apar chiar la Berlin. Cancelarul Merkel ar putea fi sancţionat chiar în propriul partid pentru că a acceptat măsurile de salvare pentru zona euro.
Angela Merkel sub presiune
Cancelarul german Angela Merkel şi ministrul de finanţe Wolfgang Schäuble se confruntă cu nemulţumiri în rândul propriilor partide, ca urmare a acordului la care au căzut cu ceilalţi 16 parteneri din zona euro, luna trecută, în Bruxelles, potrivit Financial Times. Un nou sondaj de opinie recent realizat în rândul membrilor blocului politic CDU-CSU arată reţineri serioase legate de planurile de salvare pentru ţările din zona euro. Mai puţin de jumătate din cei intervievati au sprijinit planurile de salvare din Grecia, Irlanda şi Portugalia.
Sondajul a fost efectuat la data de 4 şi 5 august, înainte ca Banca Centrală Europeană (BCE) să fi acceptat să intervină în pieţele de obligaţiuni pentru a sprijini Italia şi Spania.
Citește și: Turbulenţele şi experienţele unui jucător la bursă: "Cum, încă o criză financiară?"
Atac pe două fronturi
Contextul politic actual arată că Angela Merkel ar trebui să reziste atât presiunilor din partea partenerilor ei politici cât şi din partea Comisiei Europene pentru orice măsuri viitoare legate de zona euro, cum ar fi creşterea sumei de 440 de miliarde de euro din Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară sau introducerea de euro-obligaţiuni. Altfel, există temerea că şi-ar putea pierde majoritatea parlamentară.
Câţiva din liderii CDU au cerut o reuniune de urgenţă a partidului pentru a discuta întreaga strategie a guvernului pentru zona euro. Guvernul german se confruntă de asemenea cu critici severe din partea presei urmare a deciziei de weekendul trecut a Băncii Centrale Europene de a cumpăra obţigaţiuni italiene şi spaniole, o mişcare salutată de Berlin, chiar dacă este criticată de Bundesbank, Banca centrală a Germaniei .
De ce ziua de 7 august a fost una istorică
Duminică (7 august), președintele Băncii Centrale Europene a decis să cumpere obligațiuni spaniole și italiene, sub condiția ca cele două țări să impună noi măsuri de austeritate economică. Spania și Italia nu au cerut un pachet de salvare, precum Grecia, Irlanda și Portugalia, unde liderii europeni au putut interveni cu o serie de cerințe pentru guvernele naționale. Însă chiar și în lipsa unor astfel de circumstanțe, Spaniei şi Italiei le-au putut fi impuse condiții.
Foto (sus): Spaniolii sunt nemulțumiți de măsurile de austeritate
"Aceasta este regula de bază pe viitor: solidaritatea zonei euro va putea fi cumpărată cu prețul renunțării la politicile economice naționale, în favoarea unui control colectiv asupra acestorta," scriu analiștii economici ai publicației Financial Times. "Fostul pact de stabilitate nu avea acest caracter. Din această cauzată a eșuat," spun aceștia.
Momentul de față ar putea fi considerat unul istoric. Este pentru prima oară când o instituție precum Banca Centrală Europeană ia decizii pe măsura declarațiilor publice precum "vom face tot ce este necesar pentru a păstra moneda euro".
Principalul scop al deciziei BCE a fost să stopeze criza financiară care mătura toate economiile țărilor din zona euro, o dată cu creșterea exagerată a randamentelor obligațiunilor spaniole și italiene.
Citește și: Investitorii europeni sunt speriați de seismul de pe piețele financiare
"Însă a lăsa BCE să adreseze aceste probleme de una singură este prea riscant, atât economic, cât și politic," scrie Financial Times. Nu este încă foarte clar care va fi rezultatul deciziei BCE și cât de multe obligațiuni va fi capabilă să cumpere. "Deși economiile spaniolă și italiană și-au revenit imediat după anunțul lui Jean-Claude Trichet, situația economică din Portugalia și Irlanda a continuat să se deterioreze, lucru care ar putea intimida și mai mult investitorii," continuă Financial Times.
Foto(sus): Berlusconi și-a pierdut credibilitatea politică
Programul spaniol de reducere a deficitului începe să fie aplicat şi au fost luate o serie de măsuri fiscale şi de revigorare pe piaţa muncii. În schimb, Italia are o mare problemă de credibilitate, notează Fincncial Times. « Discreditatul premier Berlusconi a distras atenţia de la problemele reale şi măsurile au fost luate numai în ultimul moment. Pieţele nu vor avea îbcredere în angajamentele lui Berlusconi până când nu vor vedea rezultate concrete ».
De ce politicienii sunt responsabili
Decizia BCE de a cumpăra obligațiuni este riscantă și din punct de vedere politic, din moment ce Germania consideră că sumele de bani aruncate pentru salvarea altor economii sunt prea mari și nu se potrivesc cu politica economică de acasă. Germania nu vrea să acorde prea multă putere Facilității Europene de Stabilitate Financiară, pe când Trichet, Jose-Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene și Herman Van Rompuy, președintele Consiliului European îndeamnă statele să permită acestei facilităși să cumpere mai multe obligațiuni. "Aceasta ar fi o soluție foarte bună, însă Banca Centrală Europeană nu se poate descurca singură cu o decizie poltiică de asemenea dimensiuni, mai scrie Financial Times.
"Dacă Europa nu va reuși să treacă peste criza datoriilor și a lipsei de creștere economică, integrarea europeană se află într-o zonă de mare risc. Însă pentru a găsi soluții, electoratul trebuie să fie convins că aceste măsuri sunt absolut necesare. Iar această responsabilitate le revine exclusiv poltiicienilor și nu bancherilor," concluzionează Financial Times.
Preşedintele BCE: este cea mai gravă criză europeană de după război
Într-un interviu pentru radioul francez Europe, citat de European Voice, preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean Claude Trichet, a făcut apel la ţările din zona euro să aplice măsurile stabilite la summitul din 21 iulie de la Bruxelles, „cât mai repede posibil".
Foto (sus): Jean-Claude Trichet, președintele BCE
"Avem de a face, în acest moment, cu o neîncredere în economia internaţională", a mai spus Trichet care a adăugat că UE şi alte economii continuă să fie "în cea mai rea criză de după al Doilea Război Mondial"
Citește și: Economia UE, în cea mai gravă criză de după al doilea Război Mondial
Trichet a spus că zona euro trebuie să se întoarcă rapid "la o situaţie bugetară normală" pentru a evita adâncirea crizei datoriilor. El a făcut apel la Spania şi Italia să-şi asume toată răspunderea şi să grăbească eforturile pentru a diminua problema deficitelor.
Germania a propus crearea unui consiliul de supraveghere la nivel de UE care să aibă ca atribuţii şi sancţionarea ţărilor care nu respectă o disciplină bugetară rigidă şi politicile pro-business pentru piaţa forţei de muncă, scrie EUobserver.
Ministrul german al economiei, Philipp Roesler, a declarat reporterilor, la Berlin, că este nevoie de o nouă instituţie europeană, un aşa numit "consiliul de stabilitate şi supraveghere" format din reprezentanţi nealeşi, care s-ar asigura că statele membre folosesc bugetele cumpătat şi păstrează datoriile la limită.
Se încarcă comentariile...
