Editorial: Ce ne aşteaptă în Europa
0Proiectul unui sistem energetic european integrat şi „revoluţia" din zona euro propusă de Germania şi susţinută de Franţa vor ridica noi provocări în faţa României. Noul sistem energetic ne va obliga să devenim mai competitivi. Iar intrarea în zona euro se va dovedi mai dificilă decât ne imaginam până acum. Riscul este o nouă decuplare a României de Europa. Sunt politicienii români conştienţi de asta?
Imaginaţi-vă o zi oarecare din 2015. Nu mai e foarte mult până atunci. Încercaţi să vedeţi cu ochii minţii o situaţie de criză energetică, de genul celor care au mai lovit Europa Centrală în iernile trecute. Ştiţi deja povestea cu gazul rusesc şi robinetul ucrainean. Ei bine, n-ar trebui să mai retrăim zilele acelea de coşmar. Repet: suntem în 2015 şi, dacă proiectul acceptat săptămâna trecută de liderii celor 27 va deveni realitate, Uniunea Europeană va avea o singură reţea energetică şi de gaze. De pe coasta atlantică a Portugaliei şi până la gurile Dunării, de la Marea Nordului până în vârful cizmei italiene.Nu mai vine gaz dinspre Rusia? Pădurile de eoliene din Marea Nordului şi centralele hidro din Alpi compensează o parte din energia electrică pierdută. Apoi, creşte cantitatea de gaze importată din Africa de Nord.Sunt probleme în Algeria? Mai mult gaz pe coridorul sudic, dinspre Marea Caspică, mai multe vapoare pentru gaz lichefiat pe Marea Neagră, pe ruta AGRI, spre portul Constanţa. Şi aşa mai departe.
Acest „Monopoly" energetic poate funcţiona cât timp lumea nu se întoarce de tot cu josul în sus şi nu avem turbulenţe concomitent în toate regiunile învecinate - Nordul Africii, Rusia, Orientul Mijlociu, zona Mării Caspice. Sistemul energetic integrat, imaginat de liderii europeni, nu e infailibil. Dar cel puţin nu ţinem toate ouăle în acelaşi coş.
Europa anului 2015 se va schimba şi din alte puncte de vedere. „Pactul pentru competitivitate", propus de Germania şi Franţa - o traducere mai pe placul Berlinului a „Guvernanţei economice europene" vizată de Paris - va merge spre echivalarea sistemelor fiscale şi sociale. Până şi vârsta de pensionare ar putea fi peste tot aceeaşi, cel puţin în zona euro - şi s-ar putea să fie de 67 de ani.
Nu ştim cine va fi la putere în România, dar asta deja are mai puţină importanţă. Cert este că ne vom afla în faţa unor provocări noi. Sistemul energetic integrat va fi o plasă de siguranţă dar, în acelaşi timp, va însemna şi unificarea preţurilor. Asta ne va obliga să fim mai competitivi - la nivel de economie, pentru a nu ne pierde pieţele, la nivel personal, pentru a ne putea plăti facturile. Integrarea zonei euro va aduce în Uniune două feluri de membri: cei din eurozonă, mai protejaţi şi cei din afară, din noua „zonă gri".
Din nou ne vom lupta să fim „înăuntru", să nu fim decuplaţi, aşa cum, cu ani în urmă, râvneam la statutul de membru. Sau cum ne dorim acum accesul în Spaţiul Schengen. Despre toate acestea ar trebui să fie vorba în dezbaterea politică de la noi. Asta ar trebui să-i preocupe pe cei de la putere şi pe cei care vor să reprezinte alternativa.
Când vezi însă despre ce e vorba în politica de pe Dâmboviţa, nu ai decât să tremuri gândindu-te la ce ne aşteaptă.
Se încarcă comentariile...
