OPINIE Somnul guvernării naște monștrii Internetului
0Pe măsură ce detaliile tratatului ACTA (Anti - Counterfating Trade Agreement ) încep să devină publice, apar tot mai multe întrebări adresate guvernanților cu privire la incompatibilitatea acestuit tratat cu libertățile individuale și a dreptul la viațaprivată.
Într-un interviu recent acordat reporterilor"Adevărul" , Valerian Vreme, ministrul Comunicațiilor declară că "Nu este vorba de nicio cenzură. Eu aş fi ultimul care ar semna cenzura pe internet. Este de fapt o armonizare a legislaţiei din toate statele semnatare împotriva produselor de contrabandă"
Dar oare așa este?
Citind mai departe declarația ministrului, acesta precizează că a studiat personal actul, un document de 28 de pagini "şi doar una dintre ele se referă la mediul virtual."
Întrebarea firească în urma acesteor declarații este ce document a citit domnul Vreme, întrucât ACTA, în varianta publicată pe sitele Consiliului Europei, este un document de 51 de pagini și există numeroase referiri la Internet în cadrul său.
Articolul 27 al ACTA, denumit sugestiv "Aplicarea legii în domeniul digital" prevede la alineatul 1 ca "Fiecare partese asigură că legislația sa cuprinde proceduri de aplicare a legii, [....] care să permită o acțiune eficace împotriva oricărui act de încălcare adrepturilor de proprietate intelectuală, care are loc în mediul digital, inclusiv măsuri de remediereeficiente destinate să prevină orice încălcare și măsuri de remediere care să constituie un mijloc dedescurajare a oricărei încălcări ulterioare"
Conform Articolului 23 din ACTA, fiecare parte semnatară " prevede proceduri și sancțiuni penale care să se aplice cel puțin în cazurile decontrafacere intenționată a mărcilor de comerț sau de piraterie care aduce atingere dreptului de autorsau drepturilor conexe la scară comercială"
Cu alte cuvinte se va ajunge la înăsprirea pedepselor pentru orice fel de încălcare a drepturilor de autor de orice naturăși la foarte posibila trecerea la deconectarea de la Internet a utilizatorilorpentru a se descuraja repetarea "infracțiunii", probabil pe modelul pe care se aplică acum în Franța, așa numita Lege HADOPI.
Încălcarea drepturilor de autor poate fi și postarea uneoi poze facute de altcineva pe Facebook, folosirea unei melodii cunoscute ca și fundal într-un filmuleț cu familia,precum și orice alte "infracțiuni grave" de acest fel.
Cu toate acestea, domnul Ministru afirmă în același interviu că "acest tratat nu vine cu absolut nimic nou pentru legislaţia României" Oare așa să fie?
Alineatul 4 din Articolul 27 al aceluiași tratat prevede "autoritatea de a solicita unui furnizor de servicii onlinesă divulge rapid unui titular al dreptului suficiente informații pentru a identifica un abonat despre alcărui cont se presupune că a fost utilizat pentru încălcare, atunci când respectivul titular al dreptuluia depus o cerere, suficientă din punct de vedere juridic"
Practic orice companie care depune furnizorului dumneavoastră de Internet o cerere definită foarte vag ca "suficientă din punct de vedere juridic" poate avea acess la informațiile dumneavoastră. Formularea inteționat vagă "informații pentru a identifica un abonat" poate acoperi orice informație cerută de respectiva companie în numele drepturilor de autor dintr-un motiv real sau inventat.
Problema cea mai mare generată de această pevedere este evitarea implicării autoritaților Statului, respectiva cerere neavând nevoie si de girul unei Instanțe Judecătorești sau al Poliției, deschizând astfel larg poarta abuzurilor din partea companiilor și a monitorizării din partea furnizorilor de Internet.
Ce afirmă domnul Vreme? "La noi există Legea dreptului de autor, Legea nr. 8 din 2004, unde se stipulează foarte clar că instanţele judecătoreşti îşi dau acceptul în astfel de cazuri, deci ele sunt instituţiile abilitate unde trebuie să se adreseze cei care vor astfel de date"
Cu toate acestea, prevederile ACTA încearcă să evite cu orice preț operarea sub girul legilor actuale, încercând să creeze un sistem paralel de justiție a drepturilor de autor, o poliție autonomă a Internetului care nu răspunde decât în fața proprietarilor acestor drepturi.
Românii nu a ramas insensibili la consecințele ACTA, pe Facebook existând deja numeroase pagini dedicate combaterii acestui tratat, iar un miting Anti-ACTA a fost anunțat în Piața Universității din București pe data de 11 Februarie. Manifestări asemănătoare au fost anunțate și la Timișoara și Cluj.
Sebastian Dracopol este director de proiect la Divizia Web Adevărul Holding
Citiţi şi:
Şeful Angry Birds: "Pirateria nu se combate în instanţă şi nu este neapărat rea"
Cum au votat reprezentanţii României în Parlamentul European în privinţa "tratatului-problemă" ACTA
Unde se poate semna petiţia online pentru oprirea implementării legii "care ucide internetul", ACTA
REACŢIE DURĂ Grupul Anonymous a spart site-ul Parlamentului European
Finalul unei ere virtuale: România a semnat tratatul care limitează libertăţile internetului
Viitorul lumii virtuale europene se decide în iunie în Parlamentul European
Ce cred internauţii români despre tratatul care "sugrumă" libertatea virtuală
Proteste în Europa în urma ratificării tratatului care va cenzura internetul, ACTA
Mesajul „incendiar" al fondatorului Megaupload către vecinii din Noua Zeelandă
Efectele MegaUpload: un site asemănător şi-a dezactivat opţiunile de distribuire
Se încarcă comentariile...
