Palatul ţigănesc al Culturii
0
Monumentul-simbol al Iaşiului arată acum asemenea palatelor construite de rromi. Din raţiuni financiare, şefii lucrărilor de reabilitare au ales soluţia cea mai ieftină pentru înlocuirea acoperişului – tablă de zinc, mai ieftină şi mai strălucitoare.
Palat ţigănesc sub sechestru vândut ilegal
Criza economică şi-a pus amprenta şi asupra Palatului Culturii, cel mai reprezentativ simbol al Iaşiului. Monumentul arhitectonic a ajuns de nerecunoscut din cauza tablei de zinc care străluceşte acum pe clădire în lumina soarelui. Turnurile de pe acoperiş seamănă acum cu cele de pe palatele rromilor.
Citiţi şi:
Călăraşi: Un milion de euro costă reabilitarea Poştei Vechi
În urmă cu 84 de ani, când a fost inaugurat Palatul Culturii, acoperişul avea, pe faţadele exterioare, un strat de ardezie (n.r. - rocă argiloasă tare, cu structura foioasă, de culoare neagră-cenuşie), a cărei culoare a devenit etalon în memoria ieşenilor.
Dă, Doamne, ploaie!
Pentru a obţine finanţare de la Ministerul Culturii, cei care au făcut proiectul de restaurare a clădirii au prevăzut alt material pentru refacerea acoperişului din raţiuni financiare.
„Ardezia se cumpără numai din Franţa şi Anglia la preţuri care depăşesc fondurile alocate reabilitării palatului. Din cauză că tabla de cupru este interzisă de Comisia Naţională a Monumentelor, următoarea soluţie aleasă de proiectant a fost această tablă de zinc", a explicat Lăcrămioara Stratulat, directoarea Palatului Culturii.
Oficialii speră acum ca iarna să fie bogată în precipitaţii pentru că, în contact cu apa, tabla de zinc îşi pierde din strălucire. „În funcţie de condiţiile meteo, tabla de zinc devine de un gri-mat într-un interval cuprins între şase luni şi un an", a declarat Valentin Răileanu, coordonator serviciu tehnic al Muzeului Naţional Peleş.
Şi casele rromilor din comuna Grajduri sunt acoperite cu tablă strălucitoare Foto: Florin Chirica
Referitor la aspectul noului înveliş, reprezentanţii Palatului Culturii susţin că acesta reprezintă doar o etapă temporară. „Acest proiect a primit aprobarea Comisiei Naţionale a Monumentelor. Datorită proprietăţii de patinare, tabla de zinc îşi pierde din strălucire la contactul cu apa. Dacă vom avea o iarnă bogată în precipitaţii, sperăm ca tabla să-şi schimbe culoarea până la finalul primăverii", a precizat Lăcrămioara Stratulat.
Specialiştii de la Castelul Peleş din Sinaia, un alt monument istoric unde s-a folosit ardezia la acoperiş, admit că soluţia aleasă de omologii lor de la Iaşi conferă clădirii un aspect inestetic, dar spun că este doar o situaţie temporară. „Refacerea acoperişului nostru s-a realizat cu ardezie şi tablă de cupru. Tabla de zinc este chiar şi de cinci ori mai ieftină (8 lei/mp - n.r.) decât ardezia şi are o durabilitate mare, însă în prima fază are un aspect deranjant", mai spune Valentin Răileanu.
Reprezentanţii Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Iaşi susţin că modificările efectuate la acoperişul Palatului Culturii nu trebuie văzute ca permanente. În ceea ce priveşte materialul folosit pentru schimbarea acoperişului, tabla de zinc corespunde reglementărilor în vigoare întrucât, în cazul reabilitării monumentelor istorice, se prevede ca materialele folosite să fi fost în uz şi în perioada în care a fost ridicat edificiul.
Reabilitări de 8 milioane de euro
Înainte de reabilitare, acoperişul Palatului Culturii era din ardezie Foto: Florin Chirica
Înlocuirea învelişului face parte din proiectul mare de restaurare a monumentului, pentru care Guvernul a alocat 8 milioane de euro. Jumătate din acoperişul Palatului a fost deja schimbat, iar noul aspect poate fi observat din fiecare colţ al oraşului.
Se încarcă comentariile...
