Hibele din Legea Educaţiei
0
Numărul de clase obligatorii, testarea elevilor şi admiterea la liceu sunt câteva discordii dintre sindicate, Putere şi Opoziţie pe acest proiect. Conducerea Parlamentului se va reuni astăzi în şedinţa comună a birourilor permanente pentru a stabili data la care Guvernul îşi va asuma răspunderea pe Legea Educaţiei.
Aflată în dezbatere publică din martie, legea va fi adoptată de Guvern în varianta Camerei Deputaţilor. Proiectul a fost scos la începutul săptămânii trecute din dezbaterea Senatului, măsură pe care unii parlamentari o califică drept „premieră".
De ce se grăbeşte Guvernul cu Legea Educaţiei?
Între cele două forme - cea la care a ajuns Senatul cu discuţiile şi cea din Camera Deputaţilor - sunt câteva modificări. Probleme ca organizarea ciclurilor de învăţământ, finanţarea, componenţa consiliului de administraţie al şcolilor, examenele sau numirile în conducerea instituţiilor de învăţământ par să nu-şi mai găsească rezolvarea.
VIDEO:Anchetă în cazul profesoarei bătute de un elev
Când va începe şcoala
Deputaţii şi senatorii au păreri diferite când vine vorba despre organizarea ciclurilor de învăţământ şi durata studiilor obligatorii. În timp ce Camera Deputaţilor a mers pe varianta în care şcoala începe cu grupa pregătitoare, la 6 ani, Senatul a votat ca, la vârsta respectivă, copilul să intre direct în clasa I. Celelalte modificări legate de învăţământul obligatoriu sunt prezentate şi în tabelul de mai jos. În plus, senatorul PSD Ioan Mang a precizat că, în varianta Senatului, finanţarea de bază per elev acoperă atât învăţământul obligatoriu, cât şi liceul. În schimb, în varianta Camerei Deputaţilor se prevede că va fi finanţat doar învăţământul obligatoriu.
Vezi cum reuşesc profesorii să câştige un ban în plus! Vând aparate de masaj şi asigurări de viaţă
Cum vor fi testaţi elevii
Camera Deputaţilor a votat ca la terminarea gimnaziului, adică la finalul clasei a IX-a, elevii să fie evaluaţi obligatoriu, transdisciplinar. Senatul a preferat însă ca elevii să fie testaţi la nivel naţional pe mai multe probe unice, aşa cum se vede în tabel.
Admiterea la liceu i-a adus în tabere diferite pe senatori, deputaţi şi părinţi. Camera Deputaţilor pune preţ pe portofoliul educaţional al elevului, media de absolvire a învăţământului obligatoriu şi media la probele de la evaluarea naţională de la sfârşitul clasei a IX-a, fără să stabilească ponderea fiecăreia. Senatorii vor ca intrarea la liceu să depindă de trei punctaje, din care nota obţinută la proba de admitere să conteze în proporţie de 30%.
„La Camera Deputaţilor a fost doar un joc politic şi nu s-a ţinut cont de niciun amendament venit din partea noastră. Noi voiam ca ponderea examenelor şi a notelor de la gimnaziu la admitere să fie de 50%-50%", a spus Mihaela Gună, preşedintele Federaţiei Asociaţilor de Părinţi.
Cine ia decizii
Camera Deputaţilor a ales componenţa consiliului de administraţie al şcolii astfel: 50% cadre didactice, 50% reprezentanţi ai părinţilor şi ai consiliului local, în procente egale de câte 25% fiecare, iar directorul să fie membru de drept al consiliului. Senatul a reglementat însă două situaţii: în cazul în care consiliul de administraţie este constituit din nouă membri, patru să fie cadre didactice, inclusiv directorul, un reprezentant al primarului, doi reprezentanţi ai consiliului local şi doi ai părinţilor; în cazul în care consiliul de administraţie este constituit din 13 membri, şase să fie cadre didactice, inclusiv directorul, un reprezentant al primarului, trei reprezentanţi ai consiliului local şi trei ai părinţilor. „Noi suntem îndepărtaţi din consiliile de administraţie, în condiţiile în care noi finanţăm şcoala", apreciază Mihaela Gună, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Părinţi.
Cearta pe limba maternă
Ioan Mang crede că motivul grabei Guvernului este „presiunea colegilor de la UDMR". „Dacă legea trece în varianta iniţială, ei vor obţine următoarele: unde se vorbeşte limba minorităţilor se formează clase, indiferent de numărul elevilor; istoria românilor şi geografia României pot fi predate în limba maternă. Acest articol urma să fie discutat chiar la o zi după ce Guvernul a anunţat că îşi asumă răspunderea", spune Ioan Mang. Senatorul UDMR Tiberiu Bokor respinge însă ideea oricărei presiuni: „În urma discuţiilor avute cu colegii mei am fi votat tot pentru varianta Camerei Deputaţilor, adică istoria şi geografia României să poată fi predate în limba maternă".
Studenţii vor Burse mai mari
Preşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România, Daniela Alexe, a declarat că, dacă amendamentele lor nu vor fi acceptate, „e ca şi cum dezbaterea cu studenţii a fost anulată". „Suntem nemulţumiţi că actuala lege nu precizează clar dacă locurile la cămine şi cantine sunt subvenţionate de stat. Şi, totodată, aşteptăm ca bursa socială, care acum este de doar 200 de lei, să crească până la minimul de cazare şi masă pentru un student. Acestea sunt prioritare. Aşteptăm să aflăm care sunt mecanismele pe care ministerul le pune la dispoziţie pentru a face aceste modificări, altfel vom reacţiona", a spus Daniela Alexe.
"UDMR va câştiga pentru că unde se vorbeşte limba minorităţilor se formează clase, indiferent de numărul elevilor."
Ioan Mang senator PSD
"Noi voiam ca ponderea examenelor şi a notelor de la gimnaziu la admitere să fie de 50%-50%."
Mihaela Gună părinte
Se încarcă comentariile...
