De ce sănătatea nu atrage fonduri europene?
0
Sistemul sanitar nu absoarbe bani din proiecte europene pentru că nu beneficiază de un program de finanţare propriu, care să fie gestionat de Ministerul Sănătăţii. Renovarea spitalelor şi cumpărarea de echipamente medicale ar fi principalele nevoi care aşteaptă ajutor financiar din exterior.
Riscul de moarte clinică planează şi asupra Spitalului Judeţean din Timişoara
Reparaţi aparatul de radioterapie de la Fundeni!
E vremea investiţiilor în spitale private!
Alocarea banilor europeni către Sănătate ar trebui regândită, întrucât până acum acest subiect a fost ignorat, s-a spus ieri la conferinţa „Fonduri structurale pentru sănătate. Oportunităţi şi bune practici". Prezent la eveniment, ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, a declarat că, în prezent, instituţia pe care o conduce nu poate accesa fonduri europene decât în calitate de beneficiar, în cadrul unor programe gestionate de alte instituţii. Aceste proiecte vizează dezvoltarea resurselor umane şi a capacităţii administrative şi nu există posibilitatea ca să se ceară bani pentru reabilitarea sau echiparea infrastructurii spitaliceşti. De aceea, ministrul Cseke propune un program operaţional dedicat strict acestui domeniu, în cadrul căruia Ministerul Sănătăţii (MS) să poată gestiona fonduri structurale, în calitate de Autoritate de Management.
CITEȘTE ȘI: Societatea civilă salvează viaţa micuţilor internaţi la secţia de pediatrie din Reșița
Astfel de programe sunt în prezent la dispoziţia altor instituţii şi sunt destinate pescuitului, mediului, creşterii competitivităţii economice sau dezvoltării resurselor umane. „Consider că sistemul de sănătate ar trebui să fie o prioritate de gradul zero atât la nivel naţional, cât şi în absorbţia fondurilor europene. Cu toate acestea, nu avem un program operaţional dedicat Sănătăţii, pentru că acest domeniu nu a fost inclus între priorităţile Planului Naţional de Dezvoltare şi al Cadrului Naţional Strategic de Referinţă pentru perioada 2007-2013. Ar fi un succes al României dacă am reuşi includerea domeniului Sănătăţii între priorităţi pentru următoarea perspectivă financiară 2014-2020", a declarat ministrul Cseke Attila.
Doar 109 milioane de euro sunt pe drum
Ministrul a spus că într-o întâlnire pe care a avut-o în această vară cu John Dalli, comisar european pentru Sănătate, şi-a exprimat dorinţa ca, în structura viitorului buget european, MS să poată accesa direct fonduri structurale în sectorul de sănătate. Până atunci, MS încurajează autorităţile locale şi judeţene, noile proprietare ale spitalelor, să depună proiecte de reabilitare şi de echipare a infrastructurii spitaliceşti în cadrul programelor gestionate de celelalte ministere. Până acum, MS a avizat 118 proiecte, în valoare de 394 milioane de euro, din care 31 sunt deja contractate, în sumă totală de 109 milioane euro. Valoarea maximă a unui proiect eligibil poate fi de 5 milioane de euro. 65 de milioane de euro mai sunt încă disponibile.
Ministrul Cseke Attila şi Vasile Puşcaş, fost negociator-şef cu UE
„Sănătatea a fost văzută ca o povară"
Potrivit lui Vasile Puşcaş, fost negociator-şef cu Uniunea Europeană, sistemul sanitar a fost văzut greşit până acum ca o povară, iar aceasta se reflectă şi în procentul mic, sub 1%, de absorbţie a fondurilor structurale directe din perioada 2007 - 2013, alocate pentru infrastructura din sănătate, în timp ce Ungaria a acoperit pentru aceeaşi destinaţie 5,5%. „Din punct de vedere al deciziei politice, acolo s-a considerat că sănătatea e mai importantă", a comentat Puşcaş, care a şi moderat conferinţa. Fostul negociator-şef a dat şi o soluţie: „E nevoie ca, începând chiar cu anul 2012, să mergem curajos spre realocare. Să vină bani dinspre alte axe şi alte programe operaţionale, vă spun din experienţa proprie că este posibilă negocierea", a spus Vasile Puşcaş, care a adăugat că, „cine investeşte în sănătate şi educaţie, acela investeşte în productivitate, înaltă calificare şi progres rapid".
Legi complicate
Sănătatea nu a fost un sector tradiţional de investiţie europeană, a spus Ştefan Ciobanu, directorul Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS), şi a găsit şi câteva explicaţii: au lipsit strategii clare şi eficiente, iar atunci când acestea au fost puse pe hârtie, nu s-au pus în practică în mod consecvent. În plus, prioritizarea investiţiilor nu a ţinut cont şi de domeniul sanitar, iar sistemul de finanţare sectorial este mult prea complicat la noi. „Avem nevoie de o întărire a capacităţii de implementare a proiectelor", a adăugat directorul ACIS.
"Propun un program operaţional dedicat strict Sănătăţii, în care ministerul să gestioneze fonduri structurale."
Cseke Attila ministrul Sănătăţii
"Începând cu anul 2012, e nevoie să mergem curajos spre realocare. Să vină bani dinspre alte axe şi alte programe operaţionale."
Vasile Puşcaş fost negociator-şef cu UE
Firmele medicale mai pot accesa bani
O mare parte din programele finanţate din fondurile structurale europene sunt deja încheiate, iar apelurile de proiecte sunt închise, dar mai sunt câteva sectoare în care firmele din domeniile conexe cu cel medical mai pot încă să depună cereri de finanţare. Din materialele prezentate în cadrul seminarului „Fonduri structurale pentru sănătate. Oportunităţi şi bune practici" reiese că mai puteţi participa la sesiuni de finanţare (apeluri de proiecte), cu precădere din cele în care depunerea este continuă.
Spre exemplu, în această perioadă se mai pot depune proiecte pentru dezvoltarea de laboratoare sau centre de cercetare ori reţele de asemenea centre, pentru care bugetele disponibile se ridică la 230 de milioane de lei. Un alt domeniu în care apelul pentru depunerea documentelor de finanţare este încă deschis este cel destinat sprijinului dezvoltării microîntreprinderilor. Sesiunea se adresează tuturor categoriilor eligibile de microîntreprinderi, deci, la finanţare se pot înscrie şi cele din domeniul medical. Pragul maxim pentru valoarea totală a proiectului a fost ridicat la 3,5 milioane de lei, iar limita maximă a grantului a rămas 200.000 de euro.
Atenţie la documente!
Specialiştii prezenţi la seminarul de ieri au arătat şi ce erori pot duce la respingerea ori depunctarea dosarelor de finanţare. Cele mai frecvente sunt cazurile în care dosarul este incomplet sau există neconcordanţe între investiţia propusă şi domeniile de activitate ale solicitantului. Au mai fost semnalate aplicarea incorectă a prevederilor Legii 346/2004 (încadrarea în categoria microîntreprinderilor), documentaţia (în special planul de afaceri) superficial elaborată, proiecţiile financiare nerealiste sau nejustificate, ca şi stabilirea unor ţinte nefezabile, mai ales în privinţa creării de noi locuri de
muncă. Dan Străuţ
Se încarcă comentariile...
