E vremea investiţiilor în spitale private!

Suferinţele prin care au trecut familiile miliardarilor Virgil Mailat şi Dan Fiterman în sistemul public de sănătate i-au determinat să investească zeci de milioane de euro în propriile spitale. Află din cel mai recent număr „Forbes România“ dacă investiţiile în spitale private sunt afaceri profitabile sau filantropie.

Dimineaţa este mai limpede şi pentru că durerea parcă s-a şters din piept. Florin Panţa (37 de ani) se mişcă încet de teamă ca suferinţa să nu revină şi să-l arunce în abisul cancerului rediagnosticat în urmă cu două luni. O asistentă intră în camera luminoasă şi-l invită s-o însoţească spre cabinet. E timpul pentru un nou set de analize. De peste 30 de zile, Panţa urmează un tratament, în Centrul Medical Nova Vita din Târgu Mureş, cu venin de scorpion provenit din Cuba.

Starea lui s-a mai îmbunătăţit, au constatat medicii. De fapt, numele lui Florin Panţa este legat de apariţia spitalului Nova Vita. Situaţia în care se afla ginerele său l-a făcut pe omul de afaceri Virgil Mailat (unul dintre cei şase foşti acţionari ai Bere Mureş) să se gândească, pentru prima dată, la o investiţie în domeniul medical privat în Târgu Mureş. „Eram disperat pentru că îl consideram pe Florin drept copilul meu", spune omul de afaceri.

Abia în 2004, Mailat şi-a pus în aplicare ideea. A cumpărat un vechi hotel din oraş şi l-a transformat într-un spital privat, Nova Vita, pentru tratamentul cancerului pe baza terapiilor naturiste. Afacerile inventatorului berii la PET mergeau foarte bine la mijlocul anilor 2000. (Bere Mureş a fost primul producător din ţară care a lansat un astfel de ambalaj pentru bere.)

Dar viaţa personală a directorului s-a complicat. A divorţat şi a suferit un atac cerebral. Nimic nu a mai fost ca înainte. Mailat a decis împreună cu ceilalţi acţionari să vândă, în 2008, afacerea Bere Mureş către concernul Heineken, după 35 de ani de activitate în industria berii. Avea nevoie de recuperare medicală riguroasă şi a luat la rând centrele de recuperare din sistemul public românesc. A fost înspăimântat de mizeria de aici. „Am decis că trebuie să fac şi un spital de recuperare, chiar dacă iniţial mă gândisem numai la mine", spune Mailat. A pornit în 2008 cu o investiţie de  un milion şi jumătate de euro.

Acum complexul medical Nova Vita are unul dintre cele mai moderne centre de recuperare neurobiologică şi sportivă din România. Investiţia lui Mailat are o competiţie dură: oraşul Târgu Mureş este cunoscut drept un centru medical cu tradiţie, serviciile ale spitalelor universitare de stat de aici fiind considerate printre cele mai bune din România. Mailat a trebuit să aloce peste 15 milioane de euro în aparatură de ultimă generaţie şi mai are peste un milion de euro pe lista de aşteptare pentru o cameră hiperbarică şi un aparat nou de reumatologie din SUA, pentru a face faţă concurenţei. „Le-am zis celor din spital: mie să nu-mi cereţi bani decât pentru noutăţi", spune Mailat.

Spitalul Nova Vita este organizat pe centre de profit, iar omul de afaceri le-a cerut managerilor, într-o primă etapă, să-şi „scoată doar banii de salarii pentru echipele pe care le conduc". Mailat speră la un grad de ocupare de peste 60% pentru ca spitalul să fie profitabil. Are peste 100 de angajaţi, cadre medii, dintre care trei medici angajaţi cu carte de muncă, dar colaborează şi cu medici din ţară sau străinătate. Tot mai mulţi medici sunt dispuşi să renunţe la sistemul public în favoarea unui loc de muncă într-un spital privat. Explicaţia lui Mailat este simplă: ceea ce se întâmplă acum seamănă cu privatizarea stomatologilor.

În urmă cu 20 de ani erau doar stomatologii de stat, acum, în Târgu Mureş, mai funcţionează un singur cabinet de stat, la Universitatea de Medicină şi Farmacie. La Nova Vita un medic câştigă în medie 2.500 de euro pe lună. Pentru pacienţi, tarifele sunt stabilite în funcţie de tipul operaţiei şi de notorietatea medicului, astfel încât o intervenţie chirurgicală simplă porneşte de la 500 lei şi poate ajunge la 2.000 lei.

Mailat spune că preţurile au fost fixate pe baza informaţiilor din sistemul public (adică tradiţionalele şpăgi), astfel încât pacientul să plătească în final, pentru intervenţiile mai puţin complicate, aceleaşi tarife, dar la casierie. Pentru că la Târgu Mureş există două maternităţi moderne de stat, la Nova Vita tariful pentru o naştere pe cale naturală este de 2.000 de lei (similar cu cel din sistemul public), iar nou-născuţii şi mămicile  primesc și câteva bonusuri. Prioritare pentru Mailat sunt acum strategiile de atragere a noilor clienţi. Vrea să aducă la Târgu Mureş pacienţi din Franţa, Germania şi Anglia, care se tratează de obicei în Polonia, Cehia şi Ungaria, ademenindu-i cu pachete medicale mai ieftine.

Clientelă Selectă. La fel ca şi Mailat, ieşeanul Dan Fiterman (30 de ani) a investit într-un spital privat după o experienţă personală. Soţia lui a născut doi copii într-o maternitate din Iaşi, ambele naşteri cu probleme traumatizante. În acest an, a transformat o clădire de birouri (pe care a ridicat-o anul trecut, în plină criză imobiliară) într-un spital, Arcadia Hospital. Lucrările au fost încheiate în iunie, iar soţia sa se pregăteşte să nască cel de-al treilea copil, de data asta în propriul spital. Rezervele de la Arcadia Hospital (cu dimensiuni între 22 şi 36 metri pătraţi) arată ca în filmele americane: ferestre pe toată lungimea camerei, perdele în culori pastelate şi mobilier în ton cu tapetul.

Dan Fiterman a investit împreună cu familia (părinţii şi sora lui) peste 20 de milioane de euro (75% din fonduri proprii) pentru a avea condiţii şi expertiză medicală aşa cum nu a întâlnit într-o unitate publică. Este o investiţie care reînnoadă o tradiţie de familie. Străbunicii săi au avut o clinică medicală în Cernăuţi, pe care au abandonat-o în urmă cu 70 de ani, forţaţi de regimul sovietic.

După Revoluţie, medicul Solomon Fiterman, tatăl lui Dan Fiterman, a deschis Apolonia (în 1992), prima clinică stomatologică privată din Iaşi. În 1994, familia a investit în distribuţia de medicamente, iar după un an a deschis şi o fabrică de medicamente, Fiterman Pharma. Fiecare detaliu al construcţiei Arcadia Hospital (peste 200 de paturi), dar şi dotările sălilor de operaţii şi ale cabinetelor au fost făcute pentru a putea acorda asistenţă de urgenţă pentru orice patologie. Una dintre investiţiile notabile ale spitalului este un angiograf în valoare de un milion de euro.

Ce şanse de recuperare există pentru astfel de investiţii în spitale noi cu aparatură de ultimă generaţie? Dan Fiterman are două scenarii. Unul optimist: Arcadia Hospital se poate autofinanţa după un an şi jumătate (cu tarife prohibitive) şi cu un grad de ocupare de peste 60%. Scenariul pesimist se întinde pe trei ani.

Fiterman mizează pe o cifră de afaceri de 3,5 milioane euro pentru primul an de funcţionare. Fiecare secţie din cele 35 ale spitalului este gândită ca un centru de profit. Fiterman are ambiţia ca începând din 2011 la Arcadia să se efectueaze şi operaţii pe cord deschis. Aproape 25% dintre medicii de la Arcadia sunt angajaţi permanent. Printre numele cunoscute din Iaşi, care au renunţat la posturile din sistemul public, se numără medicul Bogdan Ţuţuianu, coordonator ATI adulţi, medicul Mariana Nica (neonatologie), medicul Mihai Rotar (cardiovascular) şi medicul Marius Bar (ortopedie-traumatologie).

Salariile medicilor încep de la un venit fix de 2.000 de euro şi pot ajunge şi la 10.000 de euro pe lună, în funcţie de performanţe şi intervenţii. Investiţia lui Dan Fiterman este totuşi riscantă, pentru că majoritatea fondurilor au fost direcţionate în aparatură de ultimă generaţie şi potenţialul pieţei, atât în Iaşi cât şi în zona de nord a Moldovei, este destul de redus. Însuşi Fiterman recunoaşte că spitalul său nu este pentru oricine. La Târgu Mureș, Virgil Mailat nu se aşteaptă la venituri spectaculoase din businessul cu spitalul privat. Mai mult, banii pe care îi va scoate din afacere vor fi reinvestiţi în aparatură. „Eu nu trăiesc din asta şi nu sper să mă îmbogăţesc de aici. Fabrica de bere a fost o afacere", spune Mailat.

Terapie Intensivă. Experienţele de business  din serviciile medicale ale altor oameni de afaceri, care au îndrăznit să intre în acest domeniu la începutul anilor 2000, ne arată clar că este vremea pentru investiţiile în spitale private.

Doris Andronescu, proprietara clinicilor Sanador din Bucureşti, a intuit cu circa zece ani în urmă potenţialul de business în domeniul medical privat. Se pregăteşte să deschidă un spital privat (135 de paturi). La începutul acestui an a închiriat o clădire în Piaţa Victoriei, în care a investit deja peste 6,5 milioane de euro.

Citiţi mai multe despre acest subiect în numărul 43 al revistei Forbes România.

„Sigur vom depăşi bugetul, pentru că vrem un spital de top, care să preia orice intervenţie, nu cum se întâmplă acum când cazurile complicate se trimit la stat", spune Doris Andronescu. Împreună cu soţul ei, Florin Andronescu, și-a dimensionat afacerea fără să se bazeze prea mult pe contracte cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (15% din volumul de business), ci pe colaborarea cu societăţile private de asigurări şi la fel de puţin pe abonamente medicale (15%). Asta pentru a nu-şi canibaliza propria afacere, aşa cum fac alţi investitori din sistemul privat. Punctele tari ale investiţiei vor fi secţiile de Terapie Intensivă şi intervenţiile în regim de urgenţă. Anul trecut, compania Sanador, al cărui acţionar unic este medicul Doris Andronescu, a raportat afaceri de 9,7 milioane de euro, cu puţin peste cele din 2008 (respectiv 9,4 milioane de euro).

Investiţii în „Lanţ". Familia Marcu, acţionarul majoritar de la MedLife, are gânduri mari. Planul de business vizează deschiderea de clinici în marile oraşe ale României, mai multe spitale private (urgenţă, urologie şi unul la Braşov) şi atragerea de abonaţi corporate. Compania MedLife a inaugurat în București, încă din 2007, primul spital privat - Life Memorial Hospital, cu o investiţie de zece milioane de euro. Planul de extindere, în următorii trei ani vizează deschiderea a 20 de hiperclinici şi cinci spitale specializate în toată ţara (dintre care trei sau patru în Bucureşti). Reţeaua MedLife are acum 1.500 de angajaţi și aproape 95% dintre medici lu­­­­crează cu normă întreagă. Mihai Marcu, preşedintele com­paniei, crede că pentru a face profit, un spital trebuie să aibă circa 200.000 de abonaţi (iar MedLife are în jur de 170.000, restul fiind cu plată) şi o bună colaborare cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Pentru familia Marcu (acţionar cu 51%, alături de Societe Generale - 36,25% şi IFC - 12,75%), pacienţii pentru spital provin din rândul abonaţilor clinicilor. Prin urmare, businessul se bazează pe a­­­bonaţi, fără să acorde o prea mare încredere sistemului privat de asigurări de sănătate. Viziunea lui Marcu despre afacerea medicală privată este integrarea serviciilor: policlinică, laborator, spital şi  farmacie.  

Oportunităţi. Paradoxal, exodul personalului specializat este măsura crizei fără precedent prin care trece sistemul sanitar românesc. Potrivit statisticilor Ministerului Sănătăţii, peste 2.500 de medici vor părăsi România în 2010. Pe acest fond al colapsului sistemului public de sănătate, sectorul privat câştigă teren. Există deja o ofertă foarte bine dezvoltată pe partea de ambulatoriu, cu centre de imagistică, laboratoare şi cabinete. „Vine puternic din urmă componenta sistemului spitalicesc", spune Cătălin Popa, directorul executiv al furnizorului de servicii medicale Euroclinic. Dar proiectele funcţionale sunt însă mult prea puţine, iar oferta este încă prea mică. „Dacă ne raportăm doar la Bucureşti, ar mai fi loc de alte circa cinci spitale", adaugă Popa. Potenţialul este cu atât mai mare cu cât o bună parte din spitalele private nu sunt de fapt furnizori de servicii medicale, cât mai degrabă de facilităţi care oferă servicii de îngrijire. Şi dacă facem abstracţie de cele câteva proiecte din marile centre urbane, spitale private sunt de fapt unităţi de cazare de cinci stele, pentru pacienţii cu probleme medicale mai puţin grave.

Asta arată că ar fi suficient loc pe piaţa serviciilor spitaliceşti private. Plecarea specialiştilor este, aşadar, nu doar problema sistemului public, ci şi o limită în expansiunea celui privat şi o tot mai îngrijorătoare problemă pentru viitorul sănătăţii românilor. „Sunt studii care arată că plăţile gri din sistemul public de sănătate sunt de peste 600 de milioane de euro", spune Cătălin Popa, depăşind astfel cu mult valoarea pieţei serviciilor medicale private existente acum, estimată la 400 de milioane de euro. De fapt, relativa siguranţă şi veniturile neoficiale ţin personalul medical într-un sistem care aproape că nu mai funcţionează şi lasă spaţiu de manevră privaţilor. Popa nu vede însă în sistemul public un competitor, ci mai degrabă un partener. Totuşi, pentru ca spitalele private să decupeze mai mult de 5% din piaţa serviciilor de stat ar trebui acordată o atenţie mai mare sistemului privat de asigurări medicale. Pentru aceasta este nevoie de un pachet legislativ care să stabilească: definirea pachetului de servicii medicale de bază, funcţionarea sistemului de coplată şi majorarea deductibilităţii fiscale pentru asigurările private de sănătate. Peste toate este nevoie de o reformă similară celei din sistemul social de pensii, prin introducerea unui „Pilon II".

Este vorba despre introducerea obligativităţii asigurărilor private medicale prin plasarea unui anumit procent din contribuţia la asigurările sociale de sănătate către sistemul privat. Pentru pacientul Florin Panţa, în luptă continuă cu cancerul, frământările din sistemul medical românesc nu au o mare importanţă. Grija fostului socru, Virgil Mailat, şi investiţiile în spitalul privat din Târgu Mureş i-au salvat până acum viaţa. Spitalul în care este internat nu este o construcţie filantropică, ci una cât se poate de funcţională.

Recrutarea unui doctor în clinicile private nu diferă prea mult de procedurile de angajare practicate de orice altă companie.

Sergiu Neguţ, director executiv la Centrul Medical Unirea, plasează recrutările în două categorii: cele care vizează medici cu reputaţie deja formată, aceia pentru care, indiferent unde lucrează, există o „coadă de aşteptare", şi o a doua categorie, de „staruri în ascensiune", a medicilor care sunt buni profesionişti dar nu sunt încă celebri.

Carieră la Privat

În funcţie de nivelul de recunoaştere diferă şi forma de colaborare: medicii din prima categorie îşi păstrează de obicei serviciul la stat şi devin colaboratori part-time pentru clinicile private. În schimb, medicii talentaţi dar mai puţin cunoscuţi devin în mod tradiţional angajaţi ai clinicilor private.

În ceea ce priveşte salariile, clinicile şi spitalele private au luat decizia pragmatică de a nu ignora „plăţile informale",  primite de medicii din sistemul public, adică sumele oferite de pacienţi. Astfel, Sergiu Neguţ precizează că ofertele financiare făcute de CMU medicilor acoperă cel puţin veniturile pe care aceştia le-ar realiza la stat din salariu, sporuri şi plăţi informale. Şi de această dată, reputaţia medicului joacă un rol important: oferta salarială făcută noilor angajaţi este direct proporţională cu notorietatea, alături de specialitatea medicului, experienţa şi abilitatea lui de a fideliza pacienţii. „Avem medici angajaţi cu salariu fix care nu depăşeşte 1.000 de euro şi medici care primesc un procent din încasări care poate depăşi 10.000 de euro lunar", spune directorul executiv de la CMU. Acest interval este confirmat de Rodica Amarili, director HR şi de operaţiuni la Medsana: aici, salariul unui medic angajat începe de la 3.000 lei şi ajunge tot la 10.000 de euro lunar, în cazul colaboratorilor cu reputaţie în piaţa medicală.

Exodul
Medicilor

Cu un buget sub 3,6% din PIB, sistemul sanitar românesc pierde pe bandă rulantă medici. Din 2007 până în 2010, 20% din cadrele medicale au emigrat;

Numărul medicilor care ar urma să plece în străinătate anul acesta ar putea ajunge la 2.500, cel mai mare din ultimii patru ani. În intervalul 2007-2009, din România au plecat 5.500 de medici: 1.500 în 2007, 2.100 în 2008 şi 1.900 anul trecut. În 2009, cele mai multe certificate pentru a putea lucra în străinătate le-au fost eliberate medicilor care doreau să plece în Franţa, Marea Britanie, Irlanda, Suedia, Germania şi Belgia;

Deficitul de medici din sistemul sanitar este, în medie, de aproximativ 35%, dar sunt spitale unde lipsa medicilor poate fi chiar şi de 70% în zonele izolate şi de 20-30% în centrele universitare;

În România lucrează 50.000 de medici, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, iar salariul unui medic rezident variază între 170 şi 340 de euro pe lună în sistemul medical de stat.

Mai puteţi citi în numărul 42 al revistei „Forbes România":

- Omul vertu. De 12 ani, americanul Frank Nuovo proiectează unele dintre cele mai scumpe telefoane mobile din lume Vertu. Dar este încă departe de a-şi fi pierdut entuziasmul şi inspiraţia.

- Importul de basarabeni. Cum putem compensa pierderile umane - medici, artiști, căpșunari sau informaticieni -, suferite, an de an, pe frontul de Vest.

- Start-up întârziat. Mai mult de 200.000 de firme s-au închis din cauza impozitului minim. Acum, Guvernul e dispus să ofere 10.000 de euro pentru înfiinţarea uneia singure. Tinerii antreprenori sunt dezamăgiţi, însă, de prevederile noului program.

- Soluţia irlandeză. John McCarthy încearcă să demonstreze că în afacerile cu restaurante, „ieftin și bun" nu este o utopie.