Cum se irosesc banii de autostrăzi

Compania naţională de drumuri plăteşte de două ori acelaşi serviciu de evaluare a terenurilor expropriate pentru patru sectoare de autostradă din vestul ţării. Noua lege care reglementează procedurile de expropriere este, astfel, încălcată. România ar putea pierde fonduri europene de peste 100 de milioane de euro. 

Traversare pe un pod ieşit din garanţie

În urmă cu o lună, la Bruxelles, ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, se lăuda în faţa comisarului european pentru Politică Europeană, Johannes Hahn, cu rata mare de absorbţie a fondurilor de coeziune din Programul Operaţional Sectorial Transporturi. Patru sectoare de autostradă (Orăştie-Sibiu, Timişoara-Lugoj, Lugoj-Deva şi Nădlac-Arad) avea să construiască România cu finanţare prin Fondul de Coeziune al Uniunii Europene, se mândrea ministrul. Realizarea celor patru proiecte costă în total 2.087.120.033 de euro. Din această sumă, aproape 1,5 miliarde de euro vin de la Uniunea Europeană (UE), fonduri nerambursabile.

Şmecherii făcute din pix pe autostrada Vestului: teren evaluat la preţuri diferite de acelaşi expert

Potrivit Hotărârii de Guvern 759/2007, zece procente din valoarea finanţată de UE - 150 de milioane de euro - sunt destinate următoarelor cheltuieli: costul de achiziţie a imobilelor expropriate (în măsura în care valoarea este stabilită de către un evaluator independent şi nu este mai mare decât preţul zonei); consilierea juridică în vederea expropierilor; documentele cadastrale şi realizarea rapoartelor de evaluare a proprietăţilor. Condiţia pusă de UE pentru a finanţa aceste proceduri cu 150 de milioane de euro este nenegociabilă: cheltuielile să fie făcute urmând fără abatere legislaţia naţională şi comunitară. Condiţie pe care Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) a avut „grijă" s-o ignore.

Valoarea despăgubirilor, stabilită prin HG

La sfârşitul anului trecut, evaluarea proprietăţilor afectate de cele patru proiecte de autostrăzi era în mare parte completă, recepţionată şi achitată de beneficiarul CNADNR. Procedura urmase întocmai legislaţia în vigoare la acel moment - mai exact Legea 198/2004 privind procedurile de expropiere a imobilelor afectate de lucrări la drumuri naţionale, judeţene şi locale. De evaluare se ocupaseră firmele timişorene „Expertus" SRL şi „Ventra Project Management" SRL - asociată cu avocatul Dumitru Ganţ, unul dintre specialiştii angajaţi de CNADNR pentru consultanţa juridică în privinţa expropierilor.

Cinci hotărâri de Guvern stabileau valoarea despăgubirilor pe care statul urma să le plătească oamenilor expropiaţi la 453 de milioane de lei: 200 de milioane de lei pentru proiectul Autostrada Orăştie - Sibiu, prin HG 1231/2010; 16,5 milioane de lei pentru Timişoara - Lugoj, prin HG 1230/2010; 156 de milioane de lei pentru Lugoj - Deva, prin HG 1232/2010; 80,5 milioane de lei pentru Nădlac - Arad, prin HG 416/2010 şi HG 1248/2010. În total 110,5 milioane de euro, bani pe care i-ar fi plătit Uniunea Europeană.

Tot la sfârşitul anului trecut, însă, statul a ajuns la concluzia că valoarea despăgubirilor este prea mare. Drept urmare, în decembrie 2010, Legea 198/2004 este abrogată prin Legea 255/2010. Noua lege stabileşte clar la articolul 31 că „orice documentaţie tehnică sau de evaluare realizată ori aflată în curs de realizare la data intrării în vigoare a prezentei legi se consideră valabilă".

Legea ignorată

Deşi legea spune că evaluările deja întocmite rămân valabile, la 1 aprilie 2011, CNADNR publică în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) invitaţia de participare nr. 287470 care avea ca obiect servicii de evaluare/reevaluare a imobilelor afectate de expropieri. Suma: 125.000 de euro, bani proveniţi din bugetul de stat.

Anunţul, intenţionat evaziv, se referea chiar la proprietăţile afectate de cele patru proiecte de autostrăzi (Orăştie-Deva, Timişoara-Lugoj, Lugoj-Deva şi Nădlac-Arad), proprietăţi care fuseseră deja evaluate de „Expertus" şi „Ventra". Întâmplător sau nu, firma câştigătoare a licitaţiei este aceeaşi „Expertus" SRL, care este, astfel, plătită a doua oară pentru acelaşi serviciu prestat - prima dată din bani europeni, a doua oară din bani publici.

Consecinţe

Contractând o nouă evaluare a proprietăţilor, CNADNR încalcă Legea 255/2010 care stipulează că „orice documentaţie tehnică sau de evaluare realizată ori aflată în curs de realizare la data intrării în vigoare a prezentei legi se consideră valabilă". Astfel, se încalcă şi condiţia nenegociabilă impusă de UE: totul legal. În consecinţă, suma de 150 de milioane de euro pusă la dispoziţie de UE pentu despăgubirea expropriaţilor, evaluarea proprietăţilor, consultaţa juridică şi documentaţia este pusă în pericol.

În plus, statul român plăteşte 125.000 de euro firmei „Expertus" pentru aceleaşi rapoarte de evaluare uşor modificate. Dar cel mai grav este că neglijenţa CNADNR va ridica mingea la fileu constructorilor, care vor avea din nou posibilitatea de a amâna lucrările, invocând faptul că nu sunt expropriate imobilele afectate.

Niciun răspuns de la drumari

Conducerea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, prin directorul general Daniela Draghia (foto), şi Biroul de Presă al instituţiei au refuzat să răspundă la solicitarea adresată de ziarul „Adevărul" în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. O solicitare precedentă, pe un alt subiect, a rămas fără răspuns din 22 octombrie 2009.

„Expertus" merge înainte

Patronul firmei „Expertus", Nicolae Grădinaru, nu are nicio problemă să facă două evaluări pe aceleaşi terenuri. „Nu am făcut eu legea. Eu sunt executant şi sunt obligat prin contactul pe care-l am cu CNADNR să fac evaluarea în temeiul noii legi. Dacă nu se făceau aceste autostrăzi, valoarea lor era cât e în grila notarilor şi nu alta. Erau diferenţe foarte mari între valorile estimate în temeiul vechii legi şi valorile de pe piaţă. Au fost persoane care au câştigat foarte mulţi bani, iar altele care voiau să vândă un teren care nu era afectat de autostradă luau şi de cinci ori mai puţin.

Nu de aceeaşi părere este Ioan Remus Ursulescu, care a fost angajat de „Ventra Project Management" SRL pentru prima evaluare a imobilelor afectate de proiectul Timişoara-Lugoj. Acesta a refuzat categoric să îşi pună semnătura pe o a doua expertiză care să evalueze aceleaşi terenuri la preţuri de 10 ori mai mici. „Pentru fiecare teritoriu administrativ s-a făcut o evaluare globală la început, iar după aceea s-a făcut evaluarea pe fiecare parcelă.

După ce am specificat în două rapoarte câte un preţ unitar pe fiecare parcelă, să fac o a treia evaluare în care să vin cu alt preţ? Vă daţi seama că e rău de tot. Am zis că acceptăm doar dacă specificăm în raport că am îndeplinit condiţiile cerute de Ministerul Transporturilor. Nu s-a vrut aşa ceva. Nu am acceptat să fac o a doua expertiză pe aceleaşi terenuri cu alte valori. Îmi băteam joc de mine însumi", a spus expertul evaluator.