Cinci portiţe prin care a putut fugi Dinel Staicu

Omul de afaceri este dat în urmărire internaţională, după ce a dispărut fără urmă din România. Dinel Nuţu, fost Staicu, a intrat în topul românilor care au dispărut de sub nasul autorităţilor taman înainte de a-şi muta „domiciliul” în arest.

Dinel a dispărut cu câteva ore înainte de pronunţarea sentinţei prin care a fost condamnat la şapte ani de închisoare în dosarul fraudării Băncii Internaţionale a Religiilor. A fost dat în urmărire internaţională, iar autorităţile sunt încrezătoare - cel puţin declarativ - că Dinel va ajunge în scurt timp după gratii.

Lacunele legislative, cârdăşia cu şeful Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, dezinteresul judecătorilor care au decis condamnarea fostului miliţian de a institui împotriva sa măsura interdicţiei de a părăsi ţara sau refuzul magistraţilor de la Judecătoria Sectorului 2 de a accepta această măsură preventivă împotriva lui Dinel Nuţu au făcut ca acesta să ia drumul străinătăţii.

Citiţi şi:

Ministrul Internelor nu ştie unde se află Dinel Staicu

Dinel Staicu a fugit în Ungaria

Dinel Staicu a devenit Dinel Nuţu la 1 aprilie

Dinel Staicu, şapte ani după gratii

Şi-a schimbat numele şi ţara

Nimeni nu s-a gândit că Dinel Staicu începuse să-şi pregătească plecarea încă din 2004, când odată declanşată urmărirea penală pe numele său şi-a înstrăinat toate bunurile, şi-a vândut acţiunile şi şi-a dizolvat firmele.

Banii nu se ştie nici până în ziua de astăzi unde îi ţinea, conturile sale fiind goale când anchetatorii au scotocit prin ele pentru a pune sechestru în vederea recuperării prejudiciului de peste două milioane de euro creat prin fraudarea BIR sau cel de 5 milioane de euro din dosarul Transgaz, în care Dinel Nuţu este, de asemenea, inculpat. Şi-a schimbat în taină numele şi domiciliul, şi-a schimbat buletinul de două ori în trei luni şi când şi-a schimbat şi cazierul din inculpat în condamnat şi-a schimbat şi ţara.

Condamnat

Dinel Staicu a fost condamnat definitiv la şapte ani de închisoare, la 4 aprilie, de către instanţa supremă. Ulterior, el nu a mai fost de găsit, iar ultimele informaţii apărute îl dau pe Staicu (actual Nuţu) ca fiind plecat în America de Sud, după ce iniţial ar fi plecat în Ungaria. Dinel Staicu, alături de alte trei persoane, este acuzat că ar fi fraudat Banca Internaţională a Religiilor cu peste două milioane de euro, bani pe care cei patru ar trebui să-i returneze în solidar, conform deciziei judecătorilor. „Adevărul" analizează cine a făcută posibilă dispariţia fără urmă a lui Dinel Staicu.

1 Preşedintele CJ Dolj. În cazul lui Dinel Staicu, totul a început la 10 ianuarie 2011, la o lună după ce Tribunalul Bucureşti decisese să-i tripleze condamnarea de patru ani de închisoare pentru fraudarea BIR, pe care o primise la Judecătoria Sectorului 4. Cererea de preschimbare a numelui a fost publicată în Monitorul Oficial la 11 ianuarie, în aceeaşi zi în care Staicu făcea recurs împotriva deciziei de condamnare a sa la 12 ani de închisoare. Ulterior, la Serviciul de Evidenţă a Persoanelor Craiova s-a prezentat unul dintre avocaţii lui Staicu şi a depus o cerere de schimbare a numelui pe cale administrativă. În cerere, avocatul motivează că Staicu a vrut să-şi schimbe numele la solicitarea soţiei, Lenuţa Nuţu, care a dorit ca „soţul să poarte numele de Nuţu", aşa cum rezultă din document. De la căsătoria celor doi trecuseră deja mai bine de trei ani, timp în care Dinel Staicu nu s-a arătat dispus să îndeplinească solicitarea soţiei.

Solicitare aprobată pe linie

Autorităţile locale, cărora le-a revenit sarcina de a întocmi referatul iniţial al cererii, au considerat că dorinţa Lenuţei Nuţu este un motiv suficient de puternic pentru a dispune schimbarea numelui unei persoane care fusese deja condamnată la închisoare, însă nu prin decizie definitivă. „La dosar a adus şi cazierul judiciar şi era curat. Nu puteam să-i respingem cererea pentru că nu aveam motive", a spus Gabriel Marius Smaranda, funcţionarul care i-a preluat dosarul.

Actele au ajuns apoi la Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor din subordinea Consiliului Judeţean, instituţie care a decis să aprobe solicitarea. Dispoziţia semnată de preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, a fost emisă la 8 martie 2011. Şeful administraţiei doljene spune că nu a considerat că schimbarea de nume în cazul Staicu este un fapt care ar fi trebuit făcut public. „De la Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor a ajuns la Direcţia juridică din cadrul Consiliului Judeţean.

Şapte jurişti de la noi şi-au pus semnătura pe dosar şi a mea a fost a opta. Din punct de vedere al legalităţii nu a existat fisură. În dosar au fost cazierul fiscal, cel judiciar şi un document că nu are restricţie de a părăsi ţara sau de a-şi face paşaport. Nu aveam niciun motiv să fac public un asemenea document", a declarat Prioteasa.

2 Tribunalul Bucureşti. În decembrie 2010, Tribunalul Bucureşti a decis condamnarea la 12 ani de închisoare a lui Dinel Staicu şi nu au impus nicio măsură preventivă împotriva lui, astfel că acesta a putut pleca liniştit din ţară.

Planul de „călătorie", intuit de DNA

3 Judecătoria Sectorului 2. În ianuarie 2011, DNA a cerut la Judecătoria Sectorului 2, unde Dinel Staicu este judecat pentru un prejudiciu de 5 milioane de euro în dosarul Transgaz, instituirea interdicţiei de a părăsi ţara pentru viitorul domn Nuţu. Procurorii au invocat faptul că Dinel nu se prea prezintă la proces şi, în plus, urmează să-şi schimbe numele de familie din Staicu în Nuţu, după soţia sa. Aceste aspecte i-au făcut pe anchetatori să intuiască planurile de „călătorie" pe perioadă nedeterminată ale lui Dinel.

Cu toate acestea, judecătoarea Carmen Balaci a respins, la 16 februarie, cererea DNA. „Motivele invocate în cererea DNA nu sunt necesare şi suficiente ca să conducă la concluzia că, pentru realizarea scopului procesului penal şi buna desfăşurare a acestuia, este utilă luarea acestei măsuri", nota judecătoarea.

4 Legislaţia. Întrucât la schimbarea numelui autorităţile nu solicită predarea tuturor actelor, Dinel Nuţu a rămas cu paşaportul pe numele Dinel Staicu şi astfel are posibilitatea să plece într-o ţară din afara spaţiului UE, cel mai probabil în una care nu are semnat tratat de extrădare cu România.

5 Evidenţa Populaţiei.Poliţia şi instanţa nu au fost înştiinţate imediat după condamnarea lui Dinel Stai­cu că acesta şi-a schimbat numele, astfel că mandatul de executare a trebuit refăcut cu noul nume, la fel ca şi documentele pentru darea în urmărire naţională a lui Dinel Staicu. 

"Motivele invocate în cererea DNA nu sunt necesare şi suficiente ca să conducă la concluzia că este utilă luarea măsurii interdicţiei de a părăsi ţara.''
Carmen Balaci
judecător

Prioteasa - Staicu, relaţie „instituţională"

Presa a semnalat, de-a lungul vremii, legăturile strânse pe care Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, le-a avut cu Dinel Staicu şi care l-au avantajat în principal pe afaceristul craiovean. În calitate de preşedinte al SIF Oltenia, Staicu ar fi intervenit pe lângă Prioteasa să susţină în rândul deputaţilor PSD doljeni din Comisia de buget-finanţe din Parlament, Claudiu Manda şi Petre Petrescu, împiedicarea majorării pragului de deţinere la SIF-uri de la 1 la 5%. Preşedintele CJ Dolj neagă însă că această solicitare ar fi avut loc şi susţine că nici nu ştie că a existat un astfel de proiect de lege.

 „Îl cunosc de 20 de ani, ne-am văzut cam de două ori pe an şi asta doar pentru a discuta diverse cereri ale SIF-ului către consiliu. A fost o relaţie pur instituţională. Eu am prieteni puţini şi, dacă ar fi fost printre ei şi s-ar fi aflat unde e el acum, nu m-aş fi dezis niciodată de el", a mai spus Prioteasa.

"Din punct de vedere al legalităţii nu a existat fisură. În dosar au fost cazierul fiscal, cel judiciar şi un document că nu are restricţie de a părăsi ţara.''
Ion Prioteasa
preşedintele Consiliului Judeţean Dolj