90 de zile pentru NATO în Libia

 Centrul de comandă va fi la Izmir. Misiunea Alianţei ar putea dura 90 de zile. NATO se va ocupa de comanda militară, în timp ce deciziile politice vor fi luate de comitetul ad-hoc al miniştrilor de Externe.

Anunţul a fost făcut de ministrul turc de Externe, Ahmet Davutoglu, după o teleconferinţă cu omologii săi american, francez şi britanic. Deocamdată, Alianţa, al cărei centru de comandă va fi la baza sa din Izmir, vestul Turciei, va coordona operaţiunile privind impunerea restricţiei de zbor.

Până duminică, se va decide dacă NATO va prelua sau nu comandamentul tuturor operaţiunilor militare ale coaliţiei internaţionale în Libia. „Coaliţia constituită după reuniunea de la Paris va abandona misiunea cât mai repede şi va încredinţa NATO operaţiunea în ansamblul său, cu un comandament unic", a declarat Davutoglu. Un expert al NATO, căpitanul Geoffrey Booth, a declarat că nu s-a decis cine va prelua comanda: ar putea fi un turc, un american sau cineva din oricare altă ţară membră a NATO. „În etapa actuală, se vorbeşte de o operaţiune a coaliţiei şi de o operaţiune a NATO", a explicat secretarul general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen.

Citiţi şi:

Dicţionar FP: Ce fel de intervenţie a autorizat ONU în Libia

Libia: Cine sunt mercenarii lui Gaddafi

Negocierile sunt anevoioase deoarece mai multe ţări europene, cea mai vocală fiind Franţa, se tem că implicarea NATO va îndepărta opinia publică arabă. Totodată, Franţa a ţinut cu dinţii ca decizia politică să rămână apanajul comitetului format din miniştrii de Externe ai ţărilor care participă la operaţiuni, inclusiv statele arabe. Aceştia se vor întâlni pentru prima dată marţi, la Londra.

De altfel, Franţa a insistat pe minimalizarea importanţei rolului NATO în acest conflict, notează „Le Figaro". „Toţi trebuie să înţeleagă că acţiunea de coordonare trebuie să rămână eminamente politică, deşi ea se va baza pe dispozitivele NATO", a spus Sarkozy.

Temerile Turciei

Turcia a blocat mult timp un acord în privinţa implicării NATO în operaţiunile de restricţie aeriană, fiind reticentă la bombardarea unor ţinte din Libia de teama unor victime în rândul civililor. Publicaţia „Today's Zaman" susţine că Turcia a acceptat implicarea NATO după ce a devenit suspicioasă faţă de atitudinea Franţei.

Liderii turci au criticat public Parisul pentru că a „transformat operaţiunea într-un show de forţă" şi au pus la îndoială motivele grabei cu care Franţa a declanşat atacurile. Premierul Recep Tayyip Erdogan a declarat că aceiaşi oameni care au fost reticenţi la aderarea Turciei la Uniunea Europeană vorbesc acum în termeni ce amintesc de cruciade atunci când se referă la Libia.

„Aş dori ca cei care se gândesc doar la petrol, mine de aur şi comori subterane, când se uită în acea direcţie, să vadă de acum înainte regiunea cu ochii conştiinţei", a declarat Erdogan în cadrul unei conferinţe la Istanbul. El nu şi-a putut ascunde bucuria pentru preluarea controlului de către NATO: „Franţa a fost scoasă în afara circuitului. Consider că este un lucru pozitiv". Şi preşedintele Abdullah Gül a lansat critici la adresa modului în care a fost lansată operaţiunea.

„Totul ar fi trebuit planificat dinainte. Ce vom face împotriva lui Gaddafi? Cum va fi implicată opoziţia libiană? Va fi şi o operaţiune terestră? Toate aceste lucruri ar fi trebuit decise în cadrul NATO. Dar unii au decis să acţioneze din motive oportuniste şi au declanşat atacul", a declarat Gül, citat de „Today's Zaman".

Zeci de avioane nato

NATO se pregăteşte de impunerea unei restricţii aeriene în Libia pe o durată de 90 de zile. În funcţie de necesităţi, această perioadă poate fi extinsă sau scurtată, a declarat ieri un oficial al Alianţei. La misiune vor participa zeci de avioane ale Alianţei.

Sarkozy cere o soluţie politică

Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, a anunţat că Parisul şi Londra pregătesc o iniţiativă în vederea unei soluţii politice şi diplomatice în Libia, dincolo de intervenţia militară. „Următoarea etapă este summitul de la Londra pe tema Libiei, unde membrii coaliţiei vor discuta despre modalităţile tehnice şi despre următoarele etape ale operaţiunii militare", a declarat şeful statului francez.

„Înaintea summitului de la Londra, David Cameron şi cu mine vom propune o soluţie comună. Va fi o iniţiativă franco-britanică pentru a demonstra că soluţia nu poate fi una militară, ci politică şi diplomatică", a explicat Sarkozy, adăugând că vrea să implice Germania în orice iniţiativă. Referindu-se la refuzul Berlinului privind implicarea în operaţiunea militară din Libia, Sarkozy şi-a exprimat speranţa că acest lucru nu va reprezenta „un măr al discordiei între Franţa şi Germania".

Acuzaţii de la Berlin

De la Berlin au venit însă replici tăioase. Dirk Niebel, ministrul german pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare, a declarat că Germania „nu a fost consultată de Franţa în luarea deciziilor", iar Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă şi Securitate, Catherine Ashton, „nu a organizat cum trebuie coordonarea politicii externe" a Uniunii.

„E de notat că tocmai naţiunile care bombardează Libia au interese petroliere" în această ţară, a mai spus Niebel în cadrul unei emisiuni la postul public ZDF. Pentru a compensa refuzul Berlinului de a lua parte la operaţiunile din Libia, Bundestagul a aprobat ieri participarea Germaniei la misiunile aeriene ale NATO în Afganistan. În jur de 300 de militari germani ar putea fi mobilizaţi pentru a efectua aceste misiuni cu avioane-radar AWACS.

Uniunea Africană, rol de mediator

Uniunea Africană vrea să joace un rol de mediator în conflict. Astfel că a invitat în Etiopia reprezentanţi ai regimului lui Muammar Gaddafi, ai opoziţiei, ai statelor membre ale Consiliului de Securitate al ONU, ai UE, precum şi ai ţărilor vecine Libiei. Jean Ping, preşedintele Comisiei Uniunii Africane, a pledat pentru o perioadă de tranziţie, urmată de alegeri.

1 miliard de dolari ar putea fi costul suportat doar de Statele Unite pentru operaţiunea militară din Libia.

Sosia lui Gaddafi, la Damasc

Kadhaf Al-Dam (stânga), împreună cu vărul Gaddafi  Foto: Agerpres

Ca şi fostul dictator irakian Saddam Hussein, Muammar Gaddafi are şi el o sosie, în persoana propriului văr,  Kadhaf Al-Dam. O sosie pe care nu o foloseşte pentru a-şi deruta inamicii, ci pentru a-l reprezenta în străinătate, în special în Egipt.

Liderul libian şi vărul său seamănă ca două picături de apă. La sfârşitul lunii februarie, Kadhaf Al-Dam a dispărut fără urmă. Presa internaţională a titrat atunci că vărul l-a trădat pe Gaddafi. Mai ales că dovezile în acest sens erau cât se poate de clare. Aflat la Cairo, reprezentând interesele Libiei în Egipt, Kadhaf Al-Dam a dat un comunicat la 24 februarie: „demisionez din toate funcţiile oficiale pentru a protesta faţă de gestionarea crizei libiene".

Postul de televiziune Al-Jazeera susţinea chiar că vărul a cerut azil politic. La scurt timp după acest anunţ, Kadhaf Al-Dam a ajuns la Damasc, după cum susţin surse siriene, citate de cotidianul „Le Figaro".

Motivele pentru care Kadhaf Al-Dam a ales capitala siriană pot fi multiple. Siria este una dintre puţine ţări arabe ce au încă relaţii bune cu Libia şi vărul ar putea încerca să convingă Siria să facă lobby pentru Gaddafi la Liga Arabă.

O altă ipoteză este aceea că a venit să recruteze piloţi pentru avioanele de luptă libiene, Siria având şi ea în dotare aparate de fabricaţie rusească. Sau i-ar fi fost mult mai simplu să coordoneze anumite acţiuni de la Damasc, decât dintr-un Tripoli asediat. Ori poate Muammar Gaddafi i-a încredinţat o nouă misiune secretă. Indiferent de scopul prezenţei la Damasc, Kadhaf Al-Dam este cât se poate de discret. Biroul său din Cairo a precizat că vărul lui Muammar Gaddafi nu va face nicio declaraţie oficială până când nu se va termina conflictul.

Siria: protestele au ajuns în capitala Damasc

Mii de oameni au ieşit în stradă ieri în mai multe localităţi din Siria pentru a aduce un omagiu zecilor de victime ale represiunii forţelor de poliţie în oraşul Daraa, epicentrul protestelor, şi pentru a cere reforme. Jurnaliştii care au încercat să intre în oraşul Daraa, scena mai mulor violenţe în ultimele zile, au fost escortaţi afară din localitate de două vehicule ale securităţii.

După rugăciunea de vineri, motociclişti şi şoferi au dat drumul la claxoane  în satul Dael, aflat în apropiere de oraşul Daraa, în timp ce câteva sute de oameni au mărşăluit scandând: „Dael şi Daraa nu vor fi umilite!"

Potrivit unui activist pentru drepturile omului, citat de AP, mii de oameni s-ar fi adunat la Douma, în apropiere de capitala Damasc, pentru a-i sprijini pe cei din Daraa. În Damasc, circa 200 de persoane s-au adunat în Piaţa Marjeh şi au strigat: „Sufletul nostru, sângele nostru, ne sacrificăm pentru tine, Daraa!" .

Preşedintele creşte salariile

Astfel de mitinguri au mai avut loc în oraşele de coastă Latakia, în Raqqa (nord) şi Zabadani (vest). Pentru a calma situaţia, regimul de la Damasc a anunţat că intenţionează să anuleze legea asupra stării de urgenţă şi să creeze mecanisme eficiente pentru a lupta contra corupţiei.

Mai mult, preşedintele sirian a promulgat un decret care stipulează o creştere imediată a salariilor, pentru angajaţii de la stat. Salariile mai mici de 200 de dolari vor fi mărite cu 30 la sută, iar salariile începând de la 200 de dolari în sus vor creşte cu 20 la sută. În plus, toţi cei arestaţi la proteste au fost eliberaţi, a anunţat televiziunea de stat.

Operațiunea de salvare a piloţilor SUA

Un bombardier american F-15 care participa la misiunea din Libia s-a prăbuşit din cauza unei defecţiuni tehnice, luni seara, la ora 23.33. Pilotul şi ofiţerul au reuşit să se paraşuteze în ultimul moment. În secunda următoare, la 250 de kilometri depărtare, la bordul navei amfibie USS Kearsarge era declanşată o operaţiune de căutare a celor doi. „O echipă de salvare este în stare de alertă ori de câte ori un echipaj e în misiune", explică un membru al Marinei SUA sub acoperirea anonimatului, citat de „Le Parisien".

17 minute mai târziu, două avioane AV-8B Harrier au decolat spre Ghot Sultan, zona în care se prăbuşise aparatul, în apropiere de Benghazi. Un F-16 se afla deja în regiune. Un avion de transport KC-130 a plecat şi el de la baza Sigonella din Sicilia, în caz că unul dintre aparate ar fi avut nevoie de realimentare. Pentru ca recuperarea să fie cât mai rapidă, imediat ce se paraşutează, piloţii se duc în locuri dinainte stabilite pentru a lua legătura cu salvatorii.

„Este ca în filme. Totul este foarte codificat şi oamenii dispun de tot echipamentul necesar pentru a supravieţui într-o astfel de situaţie", povesteşte sursa citată. La ora 1.20, cele două avioane AV-8B Harrier au ajuns la Ghot Sultan şi au luat legătura cu pilotul. La 1.33, două MV-22 Osprey au decolat de pe nava amfibie, urmate la 18 minute de două elicoptere CH-53 Sea Stallion, având la bord 46 de puşcaşi marini.

Pentru a îndepărta eventuali inamici, în apropiere au fost lansate două bombe GBU-12. Cele două aparate Osprey şi Sea Stallion patrulau pentru a observa securitatea în zonă. Cum n-a fost detectat niciun obstacol, un avion a aterizat şi i-a recuperat pe cei doi, la ora 2.38. Epava avionului a fost bombardată, pentru a nu se mai repeta un episod precum cel din 1999, când sârbii au recuperat părţi dintr-un avion invizibil prăbuşit.