Libia: Cine sunt mercenarii lui Gaddafi

Liderul libian i-a chemat în sprijin pe tuaregii din Niger şi Mali, luptători căliţi în rebeliuni constante împotriva autorităţilor, pe care i-a adăpostit în trecut de mai multe ori pe teritoriul libian. Dincolo de solda generoasă, aceştia simt că au o datorie morală faţă de “Ghidul Revoluţiei”.

Potrivit estimărilor Federaţiei internaţionale a drepturilor omului, circa 6.000 de combatanţi străini luptă în prezent pentru Gaddafi pe teritoriul libian. Mulţi sunt foşti participanţi la rebeliunile din Ciad, din nordul Nigerului sau din Mali, care au fost găzduiţi în trecut în taberele din sudul Libiei. Rebelii libieni au identificat nigerieni, sudanezi şi malieni, care se pare că sunt plătiţi cu 2.000 de dolari pe lună. Alte cifre vorbesc de prime de circa 10.000 de dolari pe rebel anihilat - suficient pentru a scoate din sărăcie orice african. Pe de altă parte, mercenarii africani au o fidelitate sinceră, chiar veneraţie, pentru Gaddafi.

Tuaregii deşertului

Tuaregii cunosc mai bine ca oricine potecile prin deşert, rutele de trafic de arme şi de droguri, de transport de marfă şi de imigranţi africani pe drum spre Europa. Pentru ei Libia a fost adesea un refugiu, o ţară de integrare economică şi familială pentru cei mai norocoşi, şi o destinaţie de muncă sezonieră pentru ceilalţi.

„Şomajul, sărăcia şi frustrările politice şi datoria morală pe care mulţi tuaregi simt că o au faţă de Gaddafi... toate acestea sunt motive pentru ca ei să lupte pentru el. Gaddafi nu duce lipsă nici de echipamente, nici de bani, ci de oameni fideli”, explică Issuf Maha, fost responsabil în cadrul Frontului patriotic nigerian, unul dintre grupurile rebele din Niger, citat de Le Monde

În Niger trăiesc aproximativ 1,5 milioane de tuaregi, dintr-o populaţie de 11 milioane de locuitori. Mulţi dintre aceştia au fost incorporaţi în Legiunea Islamică a lui Gaddafi şi s-au bătut în Liban şi în Ciad în anii 1980. Câţiva au rămas în aramata libiană şi au ajuns să aibă grade mari. În prezent, unul dintre cei mai apropiaţi consilieri ai lui Gaddafi este tuareg iar două districte din sud, Ghat şi Wadi al Hayaa, sunt guvernate de tuaregi.

Gaddafi a cumpărat pacea din Niger, între autorităţile din Niamey şi rebelii tuaregi, în 2009, finanţând dezarmarea rebelilor. „Dar autorităţile din Niger nu i-au ajutat pe aceşti rebeli să se insereze în societate. În schimb, foştii comandanţi şi-au luat partea leului din banii daţi de Gaddafi şi trăiesc în lux în marile oraşe din Niger”, explică un localnic disponibilitatea tuaregilor săraci de a se alătura din nou în luptă liderului libian.

Lider şi pentru săracul Mali

Şi mercenarii din Mali sunt pregătiţi să moară pentru Gaddafi. „Suntem cu toţii pregătiţi să ne jertfim pentru el pentru că a făcut atâtea pentru noi”, spune Elhadj Maiga, care recrutează tineri din Mali ce urmează să plece pe frontul libian, citat de New York Times. Tânărul este unul dintre cei care-i sunt recunoscători lui Gaddafi pentru că a construit moschei în Mali, ba chiar a pus şi bazele televiziunii naţionale din această ţară în anii ’80, şi care-l venerează pe liderul libian. În Mali, chiar şi noul complex guvernamental, finanţat de acesta, poartă numele lui Gaddafi.

Această ţară săracă este un bun exemplu pentru modul în care Gaddafi a folosit banii rezultaţi din vastele rezerve petroliere ale ţării pentru a-şi asigura fidelitatea multor state din Africa Sub-sahariană. A pompat bani în toate sectoarele şi forţele politice: guverne, grupări rebele, hoteluri de lux, organizaţii islamice, mine de diamant şi benzinării.

Rezultatele acestor investiţii riscante din Liberia până în Madagascar via Africa de Sud au asigurat influenţa regimului de la Tripoli asupra celei mai sărace regiuni din lume şi sprijinul acesteia în combaterea propriei rebeliuni interne. Dacă colonelul Gaddafi n-a reuşit niciodată să se impună ca liderul lumii arabe, mulţi lideri din Africa Sub-sahariană au fost entuziasmaţi de ideea sa de a crea „Statele Unite ale Africii” şi apreciază în continuare retorica sa antioccidentală.