Are Mihai Răzvan Ungureanu ce îi trebuie unui președinte?

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Mihai Răzvan Ungureanu
Mihai Răzvan Ungureanu

Premierul Mihai Răzvan Ungureanu declara, cu puțină vreme în urmă, la Antena 3, că şi-ar dori ca, la un moment dat, să deţină o funcţie aleasă prin vot. Şi preşedintele Traian Băsescu a mărturisit că s-a gândit la o eventuală candidatură a lui Ungureanu la prezidenţiale.

„Adevărul" a mers pe linia unui premier prezidenţiabil, încercând să determine în ce măsură există un profil al candidatului la prezidenţiale şi să determine dacă Mihai Răzvan Ungureanu îl îndeplineşte. Am discutat despre această posibilitate cu fostul ministru de Externe, Adrian Cioroianu, și cu politologul Romulus Brâncoveanu.

Drumul către prezidenţiale este succesul ca premier

Premier şi preşedinte, amândoi au fost de acord că primul pas al lui Ungureanu pe aleea prezidenţialelor este un mandat de succes în funcţia de prim-ministru.

Citește aici declarațiile lui Mihai Răzvan Ungureanu

„Nu poţi să speri la mai mult, la un pas mai important în politică, în absenţa unei performanţe în funcţia de premier", a declarat Ungureanu.

Preşedintele Băsescu consideră, însă, că succesul premierului va fi dat de rata de absorbţie a fondurilor europene.

„Să absoarbă cele şase miliarde de la UE anul acesta şi putem spune toţi că am avut un premier perfect. Să ştiţi că o absorbţie de şase miliarde ne dă o creştere economică de 3%. Nu am alt criteriu", a arătat preşedintele.

Premierul numit din fruntea SIE

Cele mai multe critici i-au fost aduse preşedintelui Traian Băsescu pentru că a nominalizat, pentru şefia Guvernului, un director al Serviciilor de Informaţii Externe. Românii au fost reticenţi având în vedere titulatura precedentă a lui Ungureanu. Două dintre cele trei exemple de șefi de Servicii care au căpătat fotolii de conducere nu sunt o mândrie.

Citește aici declarațiile lui Traian Băsescu despre Mihai Răzvan Ungureanu

Dacă George Bush senior a devenit președinte al Statelor Unite după ce a fost director CIA, mână dreaptă a președintelui egitean Hosni Mubarak, Omar Suleiman, șeful serviciilor de informații a fost numit de dictator vicepreședinte, când nu putea stăpâni protestele.

Citește aici mesajul adresat de președintele Traian Băsescu plenului Parlamentului

În aceeași line înfricoșătare, președintele rus Vladimir Putin a lucrat încă din tinerețe pentru structurile KGB, iar în timpul președinției lui Boris Elțîn, actualul președinte al Rusiei a fost director al KGB.

Băsescu - preşedintele care îşi alege succesorul

Fostul ministru de Externe, Adrian Cioroianu, apreciază că Mihai Răzvan Ungureanu este alegerea președintelui mai curând decât a partidului democrat-liberal pentru cursa politică a prezidențialelor, însă consideră că este prea devreme pentru a discuta această posibilitate.

Fostul ministru de Externe, Adrian Cioroianu

„Deocamdată n-am văzut cum se descurcă în calitate de prim-ministru", a spus Cioroianu(foto).

Politologul Romulus Brâncoveanu apreciază că o eventuală candidatură la prezidenţiale a lui Mihai Răzvan Ungureanu marchează deficienţele de democraţie din sistemul politic din România şi că reflectă slăbiciunile acestui sistem.

„La noi, asemenea mişcări se fac adeseori pe scena politică şi sunt apreciate ca fiind foarte inteligente, deosebite, exprimând capacitate politică", a explicat Brâncoveanu.

În viziunea politologului Romulus Brâncoveanu, un sistem politic democratic și consolidat este un sistem predictibil, în care partidele, structurile politice, desfășoară strategii pe termen lung, previzibile și fundamentate.

„Asemenea mișcări nu exprimă decât ideile noastre potrivit cărora salvarea vine din afară și nu din perfecționarea instituțiilor, din stabilizarea acestora și aplicarea unor politici bine gândite și orientate pe plan mediu și lung."

Se identifică românii cu profilul președintelui?

Politologul Romulus Brâncoveanu

În viziunea politologului Romulus Brâncoveanu(foto sus), identificarea românilor cu un profil al unui candidat sau al altuia este o simplă interpretare și că românii nu votează în funcție de calitățile cu care se identifică.

„Nu văd de ce românii ar trebui să se identifice cu profilul unui candidat la prezidențiale. Chiar sunt împotriva acestui termen, care e din ce în ce mai uzitat, atât de politicieni, cât și de jurnaliști în spațiul public.
Trebuie să vorbim de cetățeni și nu de români.

Citește aici despre Școala lui Băsescu. Cum ar fi la școala de politicieni?

Nemaivorbind de români, în calitate, să-i spun așa, etnică, în care intră calități, defecte și comportamente, am avea o altă viziune asupra modului în care funcționează sistemul politic.

Și atunci, cetățenii au a se identifica, nu prin calităților lor psihologice, ci vor considera votul ca opțiune. De aceea cred că atunci când preşedintele a fost preferat în competiţie cu cei cu care s-a aflat la un moment dat, această preferinţă s-a bazat pe faptul că cetăţenii au considerat că preşedintele Băsescu ar avea acele calităţi care să ducă la îndeplinire proiectul pe care îl propunea".

Românii dau un vot afectiv președintelui

„Nu am spus niciodată că asta înseamnă că românii nu dau un vot afectiv, ci unul informat. Doar că vreau să spun că românii nu voteză în funcţie de calităţile cu care se identifică. Să spunem că românii ar fi în proporţie de 30% obezi, asta nu înseamnă că românii vor alege candidaţii obezi", a explicat Brâncoveanu.

L-ar vota românii pe Mihai Răzvan Ungureanu?

Pentru fostul ministru de Externe, Adrian Cioroianu, este foarte importantă experiența campaniei electorale.

„Mihai Răzvan Ungureanu are suporterii lui în Moldolva, însă este greu să spui dacă se identifică, din moment ce nu a candidat niciodată. Singura funcție la care a candidat Mihai Răzvan Ungureanu este funcția de vicepreședinte al PNL.

Crin Antonescu nu este neapărat reprezentativ pentru electoratul român, dar are mai multă experiență. Mi-l imaginez mai curând pe Crin Antonescu vorbind în campanie decât pe Ungureanu."

Politologul Romulus Brâncoveanu a subliniat că premierul Ungureanu ar putea să fie votat, „dar nu pentru că ar fi asemănător cu unii sau cu alții dintre cetățeni".

În aceeași notă a apreciat și Adrian Cioroianu o presupusă candidatură a lui Mihai Răzvan Ungureanu la prezidențiale, arătând că votul românilor este dat mai degrabă pentru a scăpa de anumiți lideri.

„Nici Emil Constantinescu nu semăna cu toţi românii când a candidat şi totuşi a câştigat. Sunt mai mulţi factori care concură aici, eu nu aş accentua numai pe dorinţa românului de a vota pe unul sau pe altul. Nici pe Traian Băsescu nu cred că l-au votat pentru că se identificau cu el. Era dezamăgirea şi dorinţa de a scăpa de Adrian Năstase mai curând decât identificarea românilor în Traian Băsescu. Pentru români, contează ce spune candidatul la prezidenţiale, cum o spune, ce imagine îşi creează fiecare."

Ce înseamnă faptul că președintele își numește succesorul?

Singura democrație în care președintele și-a numit succesorul este Rusia, unde Vladimir Putin, nemaiavând dreptul de a candida la prezidențiale, a susținut candidatura lui Dmitri Medvedev. În urma câștigării alegerilor, Medvedev l-a numit premier pe fostul președinte.

În viziunea politologului Romulus Brâncoveanu o astfel de situație nu s-ar putea repeta în România, întrucât „deocamdată nu știm dacă premierul Ungureanu va candida la președinție și nici nu știm intențiile președintelui Băsescu. "

„Dacă ar fi să-l credem pe șeful statului, în ipoteza în care Ungureanu ar candida la prezidențiale, Băsescu a spus că va renunța la viața politică, deci nu ne vom afla într-o astfel de situație."
Fostul ministru de Externe, Adrian Cioroianu, a declarat că e greu de spus dacă se va merge pe modelul Putin.

„Asta ar presupune ca PDL să câștige în continuare, să câștige și Mihai Răzvan Ungureanu și atunci să-l pună pe Traian Băsescu premier. Dar atunci s-ar trezi amândoi cu manifestații de stradă, incomparabile chiar și cu cele din Rusia, pentr că trucurile stea nu vor fi agreate de români".

„Evident că nu ne-am dori ca Mihai Răzvan Ungureanu să candideze la preşedinţie şi să-l pună premier pe Traian Băsescu. Sistemul nostru politic este altul, deci nu cred că lucrurile s-ar putea face aşa cum s-a întâmplat în Rusia unde preşedintele are atribuţii mult mai mari. În cazul nostru este greu de imaginat că s-ar putea pune un prim-ministru peste capul partidelor, dacă respectivele partide nu câştigă", a spus Cioroianu.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite