Puterea, înfrântă de Opoziţie în bătălia pentru CSM

adevarul

Publicat: 23.12.2010 07:30

Ultima actualizare: 10.08.2022 07:17

Preşedintele Traian Băsescu a lansat recent un tir de critici la adresa CSM

PSD şi PNL au reuşit să valideze, în Senat, noua componenţă a Consiliului Superior al Magistraturii, în ciuda împotrivirii PDL. Dintre cei 14 magistraţi aleşi, şase au făcut parte şi din vechiul Consiliu. Democrat-liberalii au refuzat să voteze lista de candidaţi, pe motiv că trei dintre aceştia nu mai au dreptul la un al doilea mandat. Aceeaşi acuză a adus-o şi preşedintele Traian Băsescu.

Lista a fost validată cu 64 de voturi pentru şi 60 împotrivă, în condiţiile în care doar 124 din cei 137 de senatori au fost prezenţi. Votul secret, în urma căruia Puterea a fost înfrântă, a dat naştere la speculaţii privind trădarea la vot din partea unor democrat-liberali. Liderul PNL, senatorul Crin Antonescu, nu s-a sfiit chiar să declare că au existat cel puţin şase reprezentanţi ai majorităţii care au votat „altfel decât a dorit să impună Traian Băsescu".

Citiţi şi:

EXCLUSIV Familia prim-procurorului reţinut de DNA a câştigat şi 20.000 de lei lunar

Update: Judecătorul Curţii de Apel Iaşi a primit mita în flori

Disputa dintre Putere şi Opoziţie a fost de fapt o bătălie între interpretările legii. În timp ce Opoziţia a susţinut votarea întregii liste de candidaţi, PDL a cerut o "validare parţială". Liderul senatorilor PDL, Cristian Rădulescu, a argumentat că mandatele a trei membri ai CSM, aflate în derulare, nu au fost trimise spre validare Senatului, funcţionând prelungirea din oficiu. „Nu dorim să validăm prin votul nostru o asemenea situaţie", a declarat senatorul, cerând ca plenul să acorde votul doar pentru restul de opt candidaţi. El a avertizat că, dacă solicitarea sa va fi respinsă, reprezentanţii PDL vor vota împotriva întregii liste. De altfel, Cristian Rădulescu atrăgea atenţia încă de marţi că democrat-liberalii vor invalida lista de candidaţi deoarece nu au fost respectate procedurile de desemnare. Rădulescu recomanda chiar ca CSM să organizeze noi alegeri în intervalul de "câteva zile" rămas până la expirarea mandatelor actualilor membri.

Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, nu a supus însă la vot propunerea lui Cristian Rădulescu, fiind convins de colegii săi că, în caz contrar, ar încălca legea. De exemplu, social-democratul Ioan Chelaru a susţinut că Senatul este chemat să valideze sau nu valideze lista înaintată de CSM, fără a cenzura voinţa magistraţilor. Orice intervenţie în conţinutul listei ar reprezenta o ingerinţă crasă a Legislativului în treburile unei alte puteri a statului, a opinat Chelaru. Şi liberalul Teodor Meleşcanu a fost de părere că Senatul nu poate interveni în alcătuirea listei de magistraţi. Dacă există probleme cu unele nume de pe listă, a spus senatorul PNL, nu este sarcina senatorilor să se implice în activitatea puterii judecătoreşti, iar Senatul să decidă „ce e bine şi ce e rău". Geoană a tranşat situaţia, declarând că nu-şi poate da girul pentru „o ciopârţire a listei de magistraţi pe preferinţe politice" deoarece ar fi un abuz procedural.

În urmă cu două săptămâni, membrii CSM nu au reuşit să obţină votul senatorilor tot din cauza certurilor dintre Putere şi Opoziţie. PSD a susţinut atunci că pe listă figurează trei candidaţi care nu mai au dreptul la un al doilea mandat. Preşedintele Traian Băsescu a trimis, marţi, o scrisoare şefilor partidelor, dar şi preşedintelui Senatului, Mircea Geoană, în care a cerut ca Senatul să ia o decizie cu privire la CSM până la sfârşitul actualei sesiuni (mandatul actualilor membri expiră la 11 ianuarie 2011). Şeful statului avertiza că o întârziere ar putea avea consecinţe în privinţa Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Băsescu a criticat recent alegerile de la CSM. "Sunt judecători care au considerat că dânşii pot avea două mandate, ceea ce pune sub semnul întrebării şi legitimitatea CSM-ului, şi credibilitatea acestei instituţii", spunea preşedintele. Uniunea Naţionala a Judecătorilor a sesizat recent Comisia Juridică a Senatului cerând invalidarea candidaturilor magistraţilor Lidia Bărbulescu, Dan Lupaşcu şi Dan Chiujdea, care s-au înscris pentru un al doilea mandat la CSM. Senatorii jurişti le-au dat câştig de cauză celor trei.

Controverse legate de membrii realeşi

Constituirea noului Consiliu Superior al Magistraturii nu este ocolită de scandaluri. Asociaţii de magistraţi, dar şi politicieni critică la unison faptul că trei actuali membri ai CSM (Lidia Bărbulescu, Dan Lupaşcu şi Dan Chiujdea) au mai candidat şi chiar au obţinut un nou mandat de şase ani în Consiliu. Legea de organizare a CSM din 2004 prevedea clar că membrii nu pot candida decât o singură dată în Consiliul Superior al Magistraturii. Odată cu modificarea legii, în 2005, s-a stabilit că membrii CSM pot avea, de asemenea, un singur mandat în Consiliu. Astfel că, Bărbulescu, Lupaşcu şi Chiujdea susţin că ei nu au mai candidat niciodată conform prevederilor Legii privind organizarea şi funcţionarea CSM, adoptată în 2005, ceea ce le dă dreptul de a accede la un mandat în Consiliu.

Alţi trei actuali membri ai CSM vor rămâne şi în viitorul Consiliu, până la împlinirea celor şase ani de mandat. Astfel, Bogdan Licu, Cristina Lăbuş şi Graţiana Isac nu şi-au terminat mandatul de şase ani, fiind aleşi ulterior constituirii CSM în ianuarie 2005. Bogdan Licu mai are mandat pentru un an. Odată cu transformarea PNA în DNA, în 2005. Fostul PNA îşi câştigase dreptul de a fi reprezentat în CSM, însă modificările cuprinse în pachetul legislativ referitor la reforma justiţiei a dat locul Parchetului de pe lângă tribunal, fiind ales Bogdan Licu. De asemenea, în urma a două scandaluri, doi foşti membri CSM s-au pensionat la începutul lui 2006.

Maria Huza, fost preşedinte al Tribunalului Bucureşti, a cerut pensionarea imediat după izbucnirea scandalului de corupţie în care magistratul era implicat. Ulterior, în locul lui Huza a fost aleasă în CSM judecătoarea Cristina Lăbuş. Procurorul Alexandru Ţuculeanu, implicat de asemenea în mai multe scandaluri, s-a pensionat în ianuarie 2006, în locul său fiind aleasă, la 28 iunie 2006, în CSM Graţiana Isac.

Mandatul noului Consiliu Superior al Magistraturii

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Florica Bejinariu, arată că mandatele de şase ani ale actualilor membri au început la 12 ianuarie 2005, ziua în care a avut loc şedinţa de constituire, şi expiră la 11 ianuarie 2011, oficialii Consiliului argumentându-şi susţinerile cu mai multe prevederi legale. Astfel, CSM invocă şi Constituţia României, conform căreia „Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de şase ani". Inexistenţa unor dispoziţii exprese, susţin oficialii CSM, privind data începerii mandatului şi data încetării acestuia în chiar Legea fundamentală a dus la interpretări diferite privind aceste aspecte. CSM afirmă că, în lipsa textului clar care să lămurească această problemă, începerea exercitării mandatului trebuie să se suprapună şedinţei de constituire a forului, respectiv 12 ianuarie 2011.