Boc după ce a trecut de moţiune: "Este o altă bătălie câştigată în procesul de reformare a statului"

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Respingerea moţiunii de cenzură a fost anunţată oficial, miercuri, în plenul Parlamentului, rezultatul indicând 216 voturi valabil exprimate, dintre care 212 "pentru" şi patru "împotriva" demersului opoziţiei.

23.40 După ce au fost calculate voturile, Emil Boc a dat declaraţii despre succesul zilei de astăzi.

"Este o altă bătălie câştigată în procesul de reformare a statului, după reforma pensiilor, reforma educaţiei, reforma codurilor juridice. Astăzi am reuşit să promovăm codul muncii. Sunt optimist în sensul că acest nou cod al muncii va aduce practic locuri de muncă mai multe pentru fiecare român din această ţară. Va sancţiona aspru pe cei care vor lucra de acum la negru. În concluzie, mai mulţi oameni din această ţară vor avea locuri de muncă, mai mulţi oameni vor fi protejaţi la pensie, la şomaj, la sănătate, şi cu alte cuvinte, vor avea posibilitatea să aibă un salariu. Toate analizele ne-au arătat că România stă cel mai prost la multe capitole în Uniunea Europeană în privinţa flexibilităţii pieţei forţei de muncă."

Emil Boc a anunţat şi faptul că deputatul Mircea Giurgiu va fi exclus din PDL.

VEZI AICI PRIMELE DECLARAŢII ALE DEPUTATULUI MIRCIA GIURGIU

23.00 Au fost 211 voturi "pentru", 4 "împotriva" şi un vot "anulat". Trei parlamentari ai Puterii au votat moţiunea de cenzură deşi conducerile celor două partide hotărâseră ca parlamentarii lor să nu-şi exprime votul.

22.50 Moţiunea de cenzură a fost respinsă. Senatorul PDL, Orest Onorfei, senatorul UDMR, Verestoy Attila şi deputatul PDL, Daniel Oajdea au votat respingerea moţiunii. Emil Boc rămâne premier.

22.15 Crin Antonescu, a declarat, într-o intervenţie telefonică la Antena 3, că deşi votează moţiunea cu toată convingerea, aceasta are şanse mici de reuşită.

"Noi am iniţiat această moţiune de cenzură nu doar în numele nostru, ci în numele foarte multor români. Am susţinut-o cu toată convingerea, o votăm cu toată convingerea şi sperăm că poate discuţiile corelate pe cele două subiecte de astăzi să îi fi făcut pe unii dintre parlamentarii majorităţii să cadă pe gânduri sau să le trezească ceva din conştiinţă. " a declarat Crin Antonescu.

Întrebat ce şanse are moţiunea de cenzură sa treacă în această seară, acesta a continuat: "Sunt şanse reduse. Cu acest lucru nu ne resemnăm, chiar dacă această moţiune de cenzură va cădea. Noi trebuie să ne ducem bătălia mai departe. Nu are cine să o ducă în locul nostru. Mă refer la parlamentarii din opoziţie, la politicienii din opoziţie, la jurnaliştii care îşi respectă meseria şi la cetăţenii care au pretenţia să trăiască în democraţie."

22.10 Parlamentarii au început să voteze moţiunea de cenzură.

21.45 Premierul Emil Boc a reproşat Opoziţiei că a adus în discuţie gestul făcut de Csibi Barna, pentru a crea o divergenţă între PDL şi UDMR. Iată mesajul premierului:

- Ce aţi încercat..aţi spus: peste un minut se votează moţiunea de cenzură, să introducem noi o dispută între PDL şi UDMR să cadă Guvernul. Eu cred că, după 20 de ani de democraţie, trebuie să aveţi eleganţa de a juca corect.

- Am vrut ca opinia publică să înţeleagă că prima esenţă a jocului dvs. e una meschină, politicianistă, cu scop electoral. Asta nu înseamnă că nu urmăresc ce se întâmplă în planul relaţiilor diplomatice. Vreau să ştiţi că am fost primul care a condamnat gestul cu privire la Avram Iancu. Orice atitudine a unui stat trebuie să se comporte prin instituţiile sale. Nu avem dreptul, ca autorităţi, decât să reacţionăm prin instituţii.

Premierul a mai spus că dacă Opoziţia dorea ca demersul său să fie unul serios, atunci solicitarea de includere pe ordinea de zi a unei reacţii la declaraţiile lui Viktor Orban ar fi fost formulată la începutul şedinţei Parlamentului.

21.20 Preşedintele PNL Crin Antonescu a avut un mesaj destul de dur la adresa Guvernului actual:

- Există în această sală vreun cetăţean care acum este prim ministru al României? sau care este ministru de Externe al României?  Mai este vreun partid care guvernează?

- Dacă nu găsim un prim ministru care să spună altceva decât ce a fost programat să spună, adică despre Codul Muncii foarte bun, şi dacă nu găsim un ministru de Externe pe care mi-e şi frică să-l chem la microfon să nu facă din nou vreun elogiu unei alte doamne ministru pe care, desigur, o preţuim toţi, atunci vă rog, doamnă preşedinte, să daţi posibilitatea plenului suveran al Parlamentului de a decide asupra acestei chestiuni pe care colegul Puiu Haşotti a adus-o în discuţie

- Domnul...cum îl cheamă? Finul lui Vlădescu...Domnul Boureanu...să nu mizaţi pe recunoştinţa mea pentru că mi-aţi dat şansa unui speech. Eu nu sunt doritor de preşedinte al României, dar slavă Domnului că nu sunt lustruitor de pantofi de preşedinte al României.

20.30 Preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, a declarat că Mircea Geoană nu fusese numit să conducă şedinţa Parlamentului şi a încălcat Regulamentul, adăugând că nu trebuia să întrerupă dezbaterea moţiunii de cenzură. 

20.00 Propunerea lui Haşotti a fost acceptată de Parlament.

19.35 Parlamentarul liberal Puiu Haşotti a propus adoptarea unei hotărâri de protest care să se exprime indignarea şi stupefacţia faţă de conţinutul antiromânesc al mesajului premierului ungar Viktor Orban. Mircea Geoană a supus la vot introducerea pe ordinea de zi a declaraţiei propuse de Haşotti, iar când anunţa rezultatul, Roberta Anastase, care până atunci nu s-a aflat în sală, i-a luat microfonul lui Geoană, spunându-i că nu el este cel care conduce şedinţa.

Acest gest a dus la nemulţumirea mai multor parlamentari, care au început să discute în contradictoriu.

Mircea Geoană a explicat că atunci când preşedintele unei Camere nu este prezent, preşedintele celeilalte Camere preia ştafeta.

18.45 Emil Boc vorbeşte din nou în plen, cu aproximativ o jumătate de oră înainte de începerea votului în Parlamentul României.

- Din nefericire, nu am putut să regăsesc, în moţiunea de cenzură depusă de Opoziţie, un lucru pe care să-l putem îmbunătăţi în Codul Munciii. Două treimi din text sunt atacuri politice. Acest Cod al Muncii este necesar României, pune accent pe muncă şi nu pe pomeni electorale. Resping orice afirmaţii care ţin de sclavagism sau că cetăţenii sunt obligaţi să lucreze 16-18-20 de ore pe zi.

- Mi-am pus întrebarea de ce această moţiune de cenzură. Pentru mine lucrurile sunt foarte simple: orice zi care trece de azi înainte este o zi care aduce câştig pentru alianţa care astăzi susţine Guvernul. Orice zi e una care scade şansele alianţei socialiste de a câştiga umătoarele alegeri

- În economie lucrurile încep să se mişte în direcţia bună. Acest lucru îi deranjează pe cei din Alianţa Socialistă: că semnalele bune încep să se înmulţească.

18.40 Ministrul Muncii, Ioan Botiş, a acuzat Opoziţia că modificările propuse la Codul Muncii reprezintă o copie a prevederillor iniţiate de Executiv.

"Am avut curiozitatea de a citi modificările depuse la Codul Muncii. Fiind inginer am făcut un calcul: din cele 86 de amendamente depuse de domniile voastre, 78 sunt identice la virgulă cu ceea ce am propus noi şi prima întrebare firească este: dacă această lege este rea, de ce aţi copiat şi, dacă a fost bună, de ce o contestaţi?", a spus mistrul Muncii.

16.59 Declaraţia preşedintelui PNL Crin Antonescu în plen:

- Sigur că o să tăceţi mâlc, domnule preşedinte Băsescu, domnule ministru de Interne şi prim ministru, dacă mâine vine domnul Viktor Orban şi ne spune ce mai rămâne din ţara asta, câte cetăţenii trebuie să avem. Şi ne spune când trebuie să vorbim, când să tăcem. Poate trebuie să mai tăcem încă o mie de ani. Sigur că nu veţi avea curajul, domnule preşedinte şi premier.

- Aveţi curajul, domnule Boc, să ne cereţi socoteală cu privire la liberalism. Oare de ce, domnule Boc? Numai pentru că aţi avut un dialog social fructuos şi aţi primit şi o binecuvântare din partea domnului Patriciu şi a domnului Cartianu. Este cam puţin şi pentru poziţia dumneavoastră de prim ministru, dar şi pentru ideea de dreapta şi de liberalism.

- Poate că astăzi, moţiunea nu va trece, iar domnul Băsescu nu vă va demite. Dar, va veni vremea când veţi pleca definitiv pentru că înjosiţi "cu nesimţire această ţară.

16.54 Întrebat despre faptul că Victor Ponta l-a făcut papagal, Emil Boc a declarat înainte de a  reveni în sala de plen: "Viaţa le va arăta cine are dreptate".

16.45 Declaraţia preşedintelui PNL Crin Antonescu în plen:

- Ar trebui să îl întrebăm pe domnul Boc, care spune că moţiunea nu are şanse şi e populistă, de ce nu îşi lasă parlamentarii să o voteze.

- Pe un subiect cum este Codul Muncii îl interesează să polemizeze pe seama numelui unei noi construcţii politice.

- Cred că are dreptul să vorbească despre populism, dar cine nu a minţit în campanie?

- Noi o să votăm moţiunea, o să ne facem datoria.

16.37 Victor Ponta, în plen:

- Emil Boc a plecat acum, aşa cum a  făcut şi în alte dăţi, dar a dat bani ca să staţi în bănci. Este o mare uliniţă acest lucru.

- Un Cod al Muncii ar trebui adoptat de parlamentari care gândesc că îşi fac datoria.

- Eu mă angajez, în numele USL, că proiectul de modificare al Codului Muncii va fi adoptat la momentul la care vom avea majoritate parlamentară.

16.32 În timpul discursului preşedintelui PSD, Emil Boc a plecat din sală după ce Victor Ponta l-a făcut "papagal" pentru că tot repetă că România iese din criză.

16.30 Preşedintele PSD Victor Ponta de la pupitru: "Astăzi încercăm să câştigăm competiţia cu Traian Băsescu: "Cine îl dă afară pe Emil Boc?" Îl dăm noi afară sau îl dă el mâine. Văd că domnul Boc poartă azi cravată violetă. Poate îi poartă noroc! Dacă o va purta şi mâine la întâlnirea cu Traian Băsescu, poate îi va purta noroc iar, şi îl va da afară vineri.

15.55 După citirea moţiunii, premierul Emil Boc a ţinut un discurs în Parlament:

- Peste două treimi din textul motiunii sunt doar atacuri politice ce reprezintă sloganuri populiste, răsuflate şi demagogice. Asta arată că alianţei socialiste nu îi pasă de locurile de muncă ale românilor.

- Motiunea este de fapt o simplă declaraţie demagogică şi dacă ar fi să rezum plastic această moţiune, m-aş referi la versurile lui Eminescu din poezia 'Criticilor mei': 'E uşor a scrie versuri / Când nimic nu ai a spune / Înşirând cuvinte goale / Ce din coadă au să sune'. Aceasta este definiţia moţiunii depuse de alianţa socialistă".

- Codul Muncii îi ajută pe oameni să aibă mai uşor un loc de muncă şi nu încurajează munca la negru. Trebuie să înlesnim angajarea mai uşoară de către angajatori, altfel îi incurajăm în continuare pe români să lucreze la negru. Noi propunem să felxibilizăm angajările dar înăsprim sancţiunile pentru cei ce folosesc munca la negru, astfel că cetăţenii acestei ţări vor fi protejaţi la pensie.

-  Dragi colegi din Opozitie, ati depus un Cod al Muncii în varianta proprie, care în multe locuri este identic cu cel al Guvernului şi cu toate astea criticaţi textul nostru. Nu e asta demagogie? Aceleaşi prevederi le aveţi şi dumneavoastră, dar le înfieraţi cu mânie proletară.

- Propunem pentru contractul pe perioadă determinată să crească la 36 de luni de la 24 de luni. Trebuie să permitem flexibilizarea locurilor de muncă prin contracte temporare. Asta isi propune codul muncii, sa ii ajute pe tineri sa se angajeze.

15.48 Preşedintele PSD, Victor Ponta, a ajuns la Parlament în timpul citirii moţiunii. Înainte de a intra în sala de plen, el l-a felicitat pe senatorul UDMR Gyorgy Frunda pentru faptul că a declarat că, spre deosebire de ceilalţi parlamentari ai puterii el îşi va exprima votul la moţiune, chiar dacă va fi negativ. Întrebat despre şansele moţiunii de cenzură, Victor Ponta a spus: "Eu nu sunt la piaţă, la cumpărat de voturi. Cei care se ocupă cu cumpărarea şi vânzarea de voturi i-aţi văzut pe devreme trecând pe aici. Cumpărătorii şi vănzătorii de voturi au trecut mai devreme, sunt Boc, Udrea".

15.43 Deputatul PSD Ioan Cindrea citeşte moţiunea de cenzură depusă de opoziţie. După citire Guvernul, grupurile PDL şi UDMR, precum şi independenţii au aproape două ore şi jumătate alocate pentru a-şi prezenta punctul de vedere în plen, iar opoziţia are puţin peste o oră.

15.35 Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, miercuri, că Uniunea va avea o poziţie unitară la moţiunea de cenzură. "Nu va vota. Am discutat la şedinţa de grup şi (Gyorgy Frunda - n.r.) a acceptat această propunere, această soluţie, grupul se va comporta unitar", a precizat Kelemen Hunor.

15.20 După ce a intrat în sală, Emil Boc a urcat la prezidiu şi s-a salutat cu Roberta Anastase, care conduce şedinţa, şi cu Mircea Geoană, pe care l-a bătut uşor pe mână.

15.10 Ministrul Dezvoltării, Elena Udrea, a venit şi ea în Parlament.

15.05 Premierul Emil Boc a venit la dezbaterile şi la votul pe moţiunea de cenzură. "Vin să apăr un Cod al Muncii care va moderniza societatea românească", a spus premierul Emil Boc.

Premierul Emil Boc a evitat să aprecieze dacă moţiunea de cenzură care urmează să fie dezbătută în Parlament este ultima din cariera sa de prim-ministru, limitându-se la a afirma: "Never say never".

El a evitat totodată să răspundă la întrebarea presei dacă va demisiona din postul de premier.

Moţiunea a fost citită săptămâna trecută şi va fi dezbătută şi votată miercuri, începând cu ora 15.00, potrivit Mediafax. 

Rămâneţi pe adevarul.ro pentru a afla dacă pică sau nu guvernul Boc.

În textul moţiunii Opoziţia a scris că sancţionează astfel atât modificările aduse de Executiv Codului Muncii, cât şi apelarea frecventă a Puterii la acest mecanism de a trece legi, care "ocoleşte dezbaterea parlamentară şi argumentele societăţii civile".

Pentru ca moţiunea să treacă şi Guvernul să fie demis, moţiunea trebuie să fie votată de 236 din cei 471 de parlamentari. Votul va fi secret cu bile.

Ca şi la celelalte moţiuni, parlamentarii UDMR şi PDL se vor abţine de la vot.

Deşi există puţine şanse ca moţiunea să treacă, discuţii privind înlăturarea lui Emil Boc de la şefia Guvernului există. O astfel de idee a fost lansată de preşedintele Traian Băsescu.

„Cea mai liberală reglementare"

Este cea mai liberală reglementare a relaţiei dintre angajator şi angajat, care echilibrează în sfârşit relaţia dintre patroni şi salariaţi, protejându-i în egală măsură, susţine Dan Matei Agathon, vicepreşedinte la Alianţa Confederaţiilor Patronale (ACP). Până acum, o mulţime de patroni acuzau „dictatura salariaţilor", explicând că este aproape imposibil să dai afară un lucrător incompetent. Unul dintre argumente era procentul mare al proceselor pierdute de angajatori - aproape 70% din dosarele care aveau ca subiect concedierea. Sindicatele susţin că modificările introduse îi vor transforma pe români în sclavi, vor lungi programul de lucru până la epuizarea salariaţilor, vor creşte nesiguranţa locurilor de muncă şi vor duce la venituri mai mici pentru angajaţi.

Dan Matei Agathon spune că „românii nu trebuie să se sperie de noul Cod al Muncii": „Noul Cod este asemănător celor din statele europene vestice. Avem o mulţime de specialişti români care muncesc în Spania, Italia, Germania şi Anglia şi nu am auzit pe niciunul care să spună că este exploatat sau c-ar vrea să se întoarcă în România".

1   Performanţa, criteriu de selecţie a angajaţilor

În viitorul Cod al Muncii este introdus pentru prima dată termenul de performanţă. Articolul 40 îi acordă angajatorului, printre alte drepturi, şi pe acela de „a stabili atribuţiile corespunzătoare pentru fiecare salariat". De asemenea, noul proiect îi pemite angajatorului şi dreptul de a fixa „obiectivele de performanţă individuală, precum şi criteriile de evaluare a realizării acesteia".

Sindicaliştii s-au opus din răsputeri nu doar acestor prevederi, ci tuturor noutăţilor legate de performanţă. Rezistenţa cea mai îndârjită a iscat-o un alineat al articolului 69 care leagă criteriul performanţei de cel al disponibilizărilor colective. Astfel, noua reglementare propune întocmirea listei de disponibilizări mai întâi în funcţie de performanţă şi abia apoi ţinând cont de criteriile sociale.  Executivul şi patronii au ţinut cu tot dinadinsul să introducă aceste două prevederi pentru a putea creşte competitivitatea firmelor şi a instituţiilor.

Prin aceste modificări, angajatorul se va putea dispensa mai uşor de salariaţii neperformanţi şi nu va mai avea probleme să dovedească în instanţă că n-a fost vorba de un abuz atunci când a renunţat la o persoană. În forma actuală, un angajat tânăr şi fără familie era primul pe lista disponibilizaţilor, indiferent de profitul pe care l-ar fi adus organizaţiei. Sindicaliştii nu sunt de acord să prevaleze performanţa şi nici dreptul angajatorului de a stabili norme şi criterii de evaluare. Legea spune că patronii discută toate criteriile cu sindicatele, dar nu sunt obligaţi să ţină cont de părerea lor.

2 Sancţiuni aspre pentru munca „la negru"

Codul trimis la Parlament conţine şi sancţiuni mai mari pentru munca la negru, comparativ cu forma iniţială. Cresc amenzile date angajatorului: pentru fiecare om folosit fără forme legale, firma plăteşte acum între 3.000 şi 4.000 de lei. În viitor, amenda va fi între 10.000 şi 20.000 de lei. În cazul unui număr mare de lucrători „la negru" sau „la gri", instanţa poate interzice, pe o perioadă de cel mult cinci ani, accesul firmei la ajutoare, subvenţii, fonduri europene şi participarea la licitaţii pentru contracte pe bani publici.  Mai mult, angajatorul care are mai mult de cinci lucrători „la negru" riscă închisoare, de la unu la doi ani. Aceste sancţiuni ar trebui să aducă în legalitate 1,6 milioane de români care muncesc „la
negru".

3 Perioada de probă este majorată la 90 de zile

Prima variantă a Codului, pe care a început dezbaterea public, stabilea o perioadă de probă de 45 de zile (pentru funcţiile de execuţie) şi de 120 de zile (pentru cele de conducere). Companiile au cerut cu insistenţă prelungirea termenelor actuale, de 30, respectiv 90 de zile, pe motiv că timpul nu ar fi fost suficient pentru o evaluare corectă a viitorilor salariaţi. De exemplu, în cazul managerilor, efectul măsurilor luate de ei nu se putea resimţi şi cuatifica decât după o perioadă mai lungă. În plus, companiille au invocat şi rezistenţa la schimbare în interiorul unei organizaţii. Varianta propusă de Executiv e ca perioada de probă să fie de  90 de zile pentru funcţiile de execuţie şi de 120 de zile pentru cele de conducere. Varianta iniţială, cea din decembrie, scotea cu totul articolul 33, cel care spunea că nu se pot angaja succesiv mai mult de trei persoane pe perioade de probă pentru acelaşi post.

Asta însemna că o firmă putea proba oricâte persoane pe acelaşi post, fără să angajeze pe nimeni.  Actuala reglementare permite o durată de maximum trei luni de probă pentru un job. Forma nouă este  în favoarea angajatorului: o firmă poate proba câte persoane vrea pentru acelaşi post, dar perioada de probă pentru un post nu poate fi mai mare de 12 luni.Comisia Europeană semnalase că perioadele de probă şi preaviz din România sunt mai scurte decât media Uniunii. Maria Grapini, fostă reprezentantă a patronatelor din industria textilă, spune că s-a trezit de mai multe ori cu angajate care  nu confirmau în timp că au competenţele necesare. De exemplu, a avut lucrătoare care, după semnarea contractului pe durată determinată, nu reuşeau să mai respecte norma de timp pe un produs. Cu toate acestea, instanţa a obligat firma să le păstreze pe post.

4 Perioada de preaviz creşte la 20 de zile

Actualul Cod al Muncii prevede că perioada de preaviz în cazul demisiei sau a concedierii e de 15 zile pentru funcţiile de execuţie şi de 30 de zile pentru cele de conducere. Noul Cod propune creşterea acestei perioade, de la 15 la 20 de zile pentru funcţiile de execuţie, modificare importantă, care dă posibilitatea salariatului să aibă un interval de timp mai lung pentru a-şi găsi un alt loc de muncă. România avea o perioadă de preaviz de trei ori mai scurtă decât media europeană.  Atunci când i se solicită, angajatorul este obligat să elibereze documentele care atestă activitatea desfăşurată de salariat, vechimea în muncă, în meserie şi în specialitate. De asemenea, concediul de odihnă fracţionat minim ajunge la 15 zile de la 10.

5 Angajările sunt permise imediat după disponibilizările colective

Una dintre modificările cerute cu insistenţă de către companii a fost aceea referitoare la abrogarea articolului care le interzice patronilor să opereze angajări timp de 90 de zile după concedierile colective. Prevederea a dispărut, aşa încât firmele pot face recrutări începând cu a  doua zi după disponibilizări.

De asemenea, firma nu mai este obligată ca la reluarea activităţii să-i cheme mai întâi pe foştii salariaţi, pe aceleaşi posturi şi fără concurs, şi abia după refuzul acestora să apeleze la alţii. Angajatorul are astfel posibilitatea de a scăpa de angajaţii pe care-i consideră incompetenţi. Patronii au susţinut că imposibilitatea reluării imediate a angajărilor împiedică o firmă să se redreseze şi chiar să se extindă, dacă în mod neaşteptat apare o nouă oportunitate după ce a făcut concedieri. Neputând angaja, o firmă este obligată acum să refuze eventuale contracte apărute în termenul de 90 de zile. În plus, asta afectează chiar piaţa muncii, fiindcă împiedică reapariţia unor joburi în cele trei luni.

Articolul 72 a fost iniţial abrogat cu totul, dar forma care a ajuns la Parlament conţine câteva precizări referitoare la bugetari. Adică, angajaţilor la stat nu li se mai aplică de acum prevederile de la secţiunea a 5-a, care vorbeşte despre "concedierea colectivă, informarea, consultarea salariaţilor şi procedura concedierilor colective". Printre altele, nu mai sunt obligatorii salariile compensatorii.

6 Se lungesc şi contractele pe termen fix

Durata contractului de muncă pe perioadă determinată creşte la 36 de luni, de la 24 de luni, cum este în prezent. Sunt permise în continuare trei contracte succesive. Guvernul şi-a motivat decizia aducând în discuţie proiectele strategice finanţate din bani europeni care se întind pe cel puţin trei ani şi prin faptul că va stimula creşterea numărului de joburi.

Ponderea acestora în economia europeană era, în 2008, de 15% din totalul contractelor de muncă, faţă de numai 1,3%  în România. Sindicaliştii îl contrazic pe premier folosindu-se de exemplul Poloniei, unde ponderea contractelor pe perioadă determinată era de 27%, în 2008, iar şomajul a ajuns anul trecut la 20%, cu mult peste cel din România. În plus, statistica europeană arată că persoanele plătite pe astfel de contracte câştigă, în medie, cu 15% mai puţin decât angajaţii permanenţi.

7 Dacă nu munceşti, nu eşti plătit

Noul Cod al Muncii le dă firmelor mai multă libertate în ceea ce priveşte reducerea programului de lucru. Pentru prima oară, angajatorul poate suspenda contractele individuale de muncă şi în intervalele când firma nu mai funcţionează fiindcă nu are avizele şi autorizaţiile necesare. Până acum, salariaţii erau plătiţi ca şi când ar fi muncit. Sindicaliştii spun că noua formulă îi pune pe angajaţi să suporte greşelile conducerii. Cei din urmă sunt vinovaţi pentru lipsa avizelor, astfel încât salariaţii simpli nu ar trebui să plătească lipsa de profesionalism a unor manageri.

De asemenea, se mai introduce un alineat care-i dă posibilitatea angajatorului să micşoreze programul de lucru şi, corespunzător, a salariilor. În cazul reducerii activităţii din motive  economice, tehnologice etc. care depăşesc 30 de zile, firma poate reduce săptămâna de muncă de la cinci zile la patru.

Noul Cod, ameninţat cu moţiunea de cenzură

Guvernul va veni marţi în Parlament pentru a-şi angaja răspunderea pe Codul Muncii. Opoziţia lucrează la textul unei moţiuni de cenzură ce va fi depusă în termen de trei zile de la asumarea răspunderii. Moţiunea PSD-PNL va fi dezbătută în termen de cinci zile de la citirea documentului în plenul reunit al Parlamentului, potrivit Regulamentului. Social-democraţii şi liberalii ar avea nevoie de 236 de voturi pentru a reuşi debarcarea Cabinetului Boc, însă chiar liderii celor două partide au admis că şansele ca ea să treacă sunt mici, întrucât nu au susţinerea necesară. În cazul în care Parlamentul respinge moţiunea, Codul Muncii se consideră adoptat, singura cale de atac a Opoziţiei fiind sesizarea Curţii Constituţionale.

Puncte slabe

1 Weekend în mijlocul săptămânii. Dacă până acum sâmbăta şi duminica erau zile libere legale, proiectul dă posibilitatea ca repaosul săptămânal să poată fi luat de exemplu joi şi vineri. Condiţia e ca cele două zile libere să fie consecutive, iar săptămâna de lucru să nu fie mai mare de 48 de ore, cu tot cu cele lucrate suplimentar. Măsura îi nemulţumeşte pe creştinii practicanţi şi pe familişti.

2 Sancţiuni pentru muncitorii fără acte legale. Noul act normativ prevede  amenzi şi pentru lucrătorii „la negru". Această măsură este motivată de Valentin Mocanu, secretar de stat în Ministerul Muncii, prin faptul că munca „la negru" n-ar fi posibil fără acceptul lucrătorilor. Aceştia vor fi sancţionaţi cu amenzi între 500 şi 1.000 de lei. Amenda ar trebui însă înlocuită cu o altă sancţiune,  pentru că cei care acceptă munca „la negru" sunt, de regulă, săraci şi plătiţi cu foarte puţini bani.

3 Munca suplimentară se va putea compensa cu zile libere în următoarele două luni de la data efectuării, faţă de o lună cum este acum.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite