EXCLUSIV WikiLeaks despre România: Băsescu a pariat numai pe avioanele F-16

Prima evocare a achiziționării, de către România, a avioanelor multirol apare într-o cablogramă din 14 martie 2006, clasificată ”Confidențial”, ce a fost transmisă la o zi după ce ambasadorul SUA , Nicholas Taubman, a avut o întrevedere cu președintele Băsescu.

Trei au fost subiectele discutate în cadrul întâlnirii: posibilele reacții față de preconizata declarare a autonomiei Ținutului Secuiesc, diversificarea, de către România, a surselor alternative de energie, menită a reduce dependențele externe, și opțiunile țării noastre față de achiziționarea de avioane de luptă care să înlocuiască flota de MIG-uri. În stilul său nonconformist, ambasadorul Taubman a pus un titlu colocvial capitolului referitor la avioane.

Citiţi şi:

EXCLUSIV WikiLeaks despre România: Cum a încercat Geoană să-i manipuleze pe americani ca să ajungă premier

WikiLeaks despre România: un conspect despre "oligarhi" realizat de un absolvent de facultate venit în practică la Ambasada SUA la Bucureşti

Dezvăluiri WikiLeaks despre România - Băsescu i-a spus şefului FBI că ar dori o prezenţă "la fel de robustă" ca şi CIA

Vino şi zboară cu mine: România evaluează cumpărarea de F-16

Băsescu susține că România intenționează să ia o poziție ”luna următoare” privind așteptata achiziție de avioane F-16. El a susținut că decizia României se va baza pornind de la întrebarea ”Cum putem să ne adaptăm mai bine forțele armate la standardele NATO?”. Băsescu a spus că e ”limpede” că furnizorii de avioane din Israel ”nu sunt o opțiune”  și că România ”a pus punct” posibilității de a cumpăra avioane F-16 din Israel. Băsescu a continuat spunând că România va avea de ales între ”F-16 noi (din SUA) sau F-16 din Olanda”.

El a notat că ”prețul olandezilor e unul bun”, dar a exprimat incertitudini privind contractele de mentenanță pe care le oferă furnizorii olandezi. Băsescu a descris scopul final al României ca fiind cumpărarea de Joint Strike Fighters (JSF) și s-a interesat care dintre avioanele F-16, noi sau uzate, ar asigura ”un mai bun acces la noile JSF”. El a declarat că ar aprecia o îndrumare asupra opțiunii de a cumpăra avioane noi sau uzate, dar a subliniat că e conștient de avantajele pe care le presupune cumpărarea de avioane noi. Ambasadorul a observat că o mentenanță adecvată este vitală și a luat notă de faptul că România a întâmpinat unele dificultăți în a îndeplini cerințele unei bune mentenanțe pentru modesta sa flotă de avioane [Hercules] C-130”.

Pe 14 aprilie 2006, o nouă cablogramă era destinată exclusiv problemei achiziției de avioane F-16 și a fost întocmită de însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA, Mark Taplin.

În înțelegerea Ambasadei, ca urmare a unei discuții cu un înalt official din Ministerul Apărării (din România – n.r.), Guvernul României încă nu s-a decis cu privire la sursa de procurare a avioanelor F-16. Deși președintele Băsescu a respins această posibilitate, într-o discuție cu ambasadorul din martie, este încă posibil ca Guvernul României să caute să obțină avioane din Israel.

În timpul vizitei de săptămâna trecută la București a lui Bruce Lemkin, subsecretar adjunct pentru Afaceri Internaționale al Forțelor Aeriene ale SUA, un înalt oficial din Ministerul Apărării (din România – n.r.) a afirmat în câteva rânduri că România ”trebuie să caute soluția cea mai eficientă din punctual de vedere al costurilor” privitor la achiziția de F-16. În timp ce noi credem că o decizie oficială  a Guvernului României în favoarea unei achiziții de F-16 din Israel este puțin probabilă, ar fi prematur să respingem, la acest moment, cererea Guvernului Israelian de retransferare pe aces tmotiv. În plus, Ambasada cere Departamentului (de Stat – n.r.) să nu transmită Guvernului Israelian informații privind comentariile lui Băsescu privind achiziția, dar fiind faptul că Guvernul României încă nu a anunțat o decizie finală.

Următoarea cablogramă legată de avioane a fost generată de instalarea ca ministru al Apărării a lui Sorin Frunzăverde, în noiembrie 2006, după demisia lui Teodor Atanasiu. Pe 9 noiembrie, ambasadorul Nicholas Taubman l-a sunat pe Frunzăverde acasă-l felicite pentru numire, prilej cu care au trecut sumar în revistă principalele probleme ale agendei comune. Evident, problema avioanelor F-16 nu putea să lipsească, iar ambasadorul a punctat diferența dintre Frunzăverde și predecesorul său (Teodor Atanasiu), așa cum a sesizat-o el.

Telefon de curtoazie al ambasadorului către noul ministru al Apărării

Ambasadorul i-a dat un telefon de cutoazie, pe 7 noiembrie, noului ministru al Apărării, Sorin Frunzăverde, care l-a înlocuit pe Teodor Atanasiu.

Notă: Legătura lui Atanasiu cu un scandal local de spionaj a dus la suspendarea sa pe 12 septembrie, urmată de demisia sa pe 25 octombrie. Final de notă. 

Frunzăverde a zis că, în fosta sa calitate de director al relațiilor internaţionale din Partidul Democrat, e pe deplin conștient despre cine sunt prietenii României și ce au făcut ei. România n-ar fi fost în NATO sau în UE fără suportul SUA. El l-a asigurat pe ambasador că în mandatul său, România își va îndeplini obligațiile multilaterale, în special în războiul global împotriva terorismului. De asemenea, că România își va onora angajamentele în Irak și Afganistan; o poziție care are sprijinul total al președintelui Băsescu. El a menționat că a văzut cooperarea militară dintre SUA și România în Kandahar și s-a arătat convins că România  trebuie să stea alături de SUA împotriva terorismului. ”Veți avea un aliat”, a subliniat el. El a adăugat că comentariile făcute de fostul ministru al Apărării despre o posibilă retragere a României din Irak au fost regretabile și au reprezentat o ”greșeală stupidă”.

În termenii priorităților sale, Frunzăverde a indicat că are câteva proiecte majore, incluzând programul de achiziții pentru trei arme (trupele de uscat, cele navale și forțele aeriene), pe care plănuiește să-l discute săptămâna viitoare cu ministrul Finanțelor. Speră să împărtășească mai multe informații despre aceste proiecte în zilele următoare. El a subliniat că SUA ar putea fi un partener important în aceste programe.

Frunzăverde a făcut un apel special pentru un program F-16 în România și așteaptă să lucreze strâns cu SUA asupra acestui sistem. El a adăugat România ar dori să participe în programul JSF (Joint Strike Fighters – n.r.).

În ce privește interacțiunea forțelor politice, Frunzăverde a remarcat că România și SUA au un solid parteneriat pe care el îl va menține. El a considerat (fără a intra în detalii) că poate România ar putea face mai mulți pași în direcția întăririi acestui parteneriat. Frunzăverde a spus că ”America, nu Germania și nici Franța” este vitală pentru viitorul României. În final, Frunzăverde a exprimat un puternic interes pentru o călătorie la Washington cât mai curând posibil. Generalul Viorel Angelescu, ajutor de-al lui Frunzăverde, a spus că o invitație oficială de la Washington pentru o vizită ar fi foarte apreciată.

Comentariu. Frunzăverde reprezintă o îmbunătățire substanțială și energică față de predecesorul său. Întrebat dacă va fi împuternicit, de exemplu, să negocieze și să semneze Acordul de Implementare a forțelor SUA în România, Frunzăverde a zis că va verifica acest aspect. Nu doar că și-a început mandatul în forță și și-a anunțat intenția clară de a menține puternic parteneriatul SUA-România, dar de asemenea vrea să întărească acest parteneriat. El pare să recunoască limitele în ceea ce privește unele lucruri pe care le dorește pentru România, cum ar fi nevoia ca România să-și construiască propriile capacități  de a administra un sistem compex precum F-16, înainte de achiziția avioanelor. El va continua să preseze pentru a aduce Armata României în secolul 21 cât mai repede posibil. Va trebui să continuăm gestionarea unora dintre dintre cele mai ambițioase componente ale parteneriatului România-SUA prin oportunități consistente de pregătire și prin extinderea gamei de programe pentru construirea capacității defensive a României. Final de comentariu.

Ambasadorul Nicholas Taubman s-a întâlnit cu președintele Băsescu și pe 20 decembrie 2006, prilej cu care au abordat, printre altele, și chestiunea a cumpărării de avioane de luptă. Iată ce transmitea ambasadorul către Departamentul de Stat referitor la discuțiile avute:
”Despre viitoarea achiziție de avioane de luptă, Băsescu a spus că nu există o ”soluție europeană” sau o ”soluție britanică” fezabilă pentru nevoile României, dat fiind faptul că forțele României vor lupta umăr-la-umăr cu forțele SUA în viitorul previzibil. El a spus că a fost luată decizia de a procura avioane 48 de avioane  F-16, cu scopul de a ținti apoi spre F-35 (Joint Strike Fighter – n.r.). Băsescu a indicat că are nevoie de sprijin politic pentru a contracara criticile previzibile din partea UE pentru a nu fi ales o ”soluție europeană”, subliniind că prețul pentru avioanele F-16 noi trebuie să fie ”competitiv” cu cel oferit de Eurofighter.

Băsescu a răspuns cu entuziasm la oferta neoficială a ambasadorului de a explora ideea unei pregătiri combinate a piloților și a personalului de întreținere la Garda Aeriană Națională din SUA, ca un mod de a garanta că o ”cultură F-16” va fi în mod adecvat implementată înb Forțele Aeriene Române.

Problema achiziției de avioane a fost reluată la o întâlnire din 25 ianuarie 2007, sintetizată într-o cablogramă din 1 februarie.

Joint Strike Fighter (JSF) şi C-130H

Ambasadorul l-a pus la curent pe Băsescu asupra recentelor sale discuții de la Washington și București privind efortul României de a face o punte între vechile MiG-21 și scopul României de a achiziționa avioane JSF cât mai curând posibil. Băsescu a arătat un interes special în comandarea unui studiu de evaluare structurală pentru JSF (pentru circa 15 milioane de dolari, studiul va analiza fezibilitatea proiectului F-16 și va pune România în rând cu alți doi aliați cheie care vor avioane JSF) și a indicat că va ridica această problemă direct cu ministrul Apărării, Frnzăverde, înainte de viitoarea vizită a lui Frunzăverdela Washington.

Băsescu și-a exprimat deschiderea, pentru prima dată, pentru opțiunea unui leasing cu avioane F-16, care să facă mai ieftină trecerea către JSF. El a remarcat că decalajul dintre momentul în care avioanele F-16 devin operaționale și cel în care JSF devin disponibile este un factor crucial pentru care nu mai este interesat să cumpere ”toate 41” de avioane F-16 noi, așa cum se convenise inițial. Băsescu a zis că indiferent de ultima decizie de achiziție a guvernului român, el a spus că recunoaște importanța pregăririi piloților și a echipelor de întreținere caât mai repede posibil, astfel încât F-16 să ușureze trecerea de la MiG-21 la implementarea JSF. El a spus că a ridicat problema recrutării piloților direct cu colonelul Avram ( comandantul bazei aeriene 95 de la Bacău).

La sfatul lui Avram, a spus, Băsescu preferă să selecteze piloți tineri, ”necorupți” de către antrenamentul pe MiG-uri. El a evocat dificultățile României flotei comerciale a României în antrenarea piloților pe aparate Airbus, după ce Tarom a decis să păstreze o flotă mixtă Boeing/Tarom.
Băsescu a remarcat că a primit recent la semnat un document de la UE, în care România era solititată să se angajeze la achiziționarea avioanelor din sursă UE, dar a spus că nu va semna așa ceva.

Orice echipament militar cumpărat de România trebuie să fie întreținut în mod adecvat, a explicat el,  îmntrebându-se de ce ar cumăra România echipament incompatibil cu standardele SUA, câtă vreme altminteri ar putea împărți infrastructura de apărare și capacitățile de întreținere cu SUA, când vor acționa împreună. ”Ce să facem noi cu Eurofighter?”, s-a întrebat retoric Băsescu. Când ambasadorul l-a informat că Lockheed-Martin a anunțat că un Hercules C-130 recondiționat tocmai a făcut un zbor de probă reușit, Băsescu a precizat că ”Va pleca direct în Afganistan”, ca sa sprijine trupele românești de acolo. 

O scrisoare deosebit de relevantă a trimis ambasadorul Taubman, la 4 mai 2007, către Daniel Fried, la acea oră adjunct al secretarului de stat Condoleeza Rice. La acel moment, un nou guvern tocmai fusese instalat după plecarea PD de la guvernare,președintele Băsescu era suspendat și urma să se țină referendumul pentru demiterea sa, iar coaliția anti-Băsescu schimba legislația privind referendumul ca să facă mai ușoară demiterea, prin reducerea nivelului de participare pentru validarea referendumului. Daniel Fried urma în câteva zile să facă o scurtă vizită în România, iar ambasadorul îl punea la curent cu ultimele evoluții și îl sfătuia ce poziții să adopte.

Miza care e în joc: scenarii pentru vizita dvs. În România

Când veți veni săptămâna viitoare, România va fi în mijlocul unei suspendări fără precedent a președintelui Băsescu, pentru 30 de zile. Blocând surprize suplimentare în această telenovelă, un referendum fixat pentru 19 mai îi va decide soarta; sorţii arată că își va recupera poziția, probabil cu o largă majoritate. Cu toate acestea, evenimentele politice din viitoarele săptămâni și luni vor avea impact direct asupra faptului dacă Bucureștiul va continua să acționeze ca un partener model al SUA în Europa sau dacă își va diminua aspirațiile geopolitice, spre a se concentra spre chestiuni interne economice imediate, ca un concurent fără success în cadrul UE.

Este de asemenea periclitată credibilitatea instituțiilor politice aflate în război – Parlament, prim-ministru, președinție- și împreună cu asta sănătatea politică a acestei țări pe termen lung. De vreme ce premierul Tăriceanu și liderul opoziției Geoană, împreună cu aliații lor din vechea gardă post-comunistă, se găbesc să-l lipsească pe președinte, în perioada suspendării, de principalele sale pârghii, interesele noastre pot fi de asemenea periclitate. Sunt semne de creşterea influenței oligarhilor apropiați de Rusia în politicile economice și energetice; pași înapoi în lupta împotriva corupției; și o alunecare rapidă spre o politică eurocentrică. Ultima remaniere guvernamentală a deteriorat fără dubii calitatea guvernării și continuitatea politică. Sunt riscuri care vom vedea că au impact în chestiunile cheie, incluzând achiziționarea generației viitoare de avioane de luptă sau privatizarea unei importante fabrici de mașini, pentru care concurează două companii americane.

Veți afla dvs. înșivă că regulile jocului cu suspendarea sunt în continuă schimbare. În pofida asigurărilor premierului că referendumul va fi organizat pe baza actualei legi, Curtea Constituțională a declarat pe 3 mai că legislația care a coborât pragul de participare pentru demiterea președintelui (de la majoritatea celor înscriși pe liste la majoritatea celor prezenți la vot) este constituțională. Curtea încă nu și-a motivat decizia, ca să aflăm dacă decizia de aplică și la referendumul de acum sau la viitoarele referendumuri. Abundă zvonuri despre scenarii și jocuri politice încă nedeclanșate. Am dat un interviu unui săptămânal și am subliniat că actorii politici nu pot să trișeze într-o competiție politică onestă. Vrem să subliniem că în timp ce regulile politice pot fi dure, acestea trebuie jucate în conformitate cu regulile democratice. Băsescu și aliații săi sunt încrezători ca vor câștiga în pofida deciziei Curții și recentele sondaje o confirmă.

În afară de asta, președintele interimar Văcăroiu și-a asumat un rol de supraveghetor. Oricum, absența pro-americanului Băsescu din CSAT deschide calea unor decizii dăunătoare, inclusiv revigorarea deciziei politice a premierului Tăriceanu privind retragerea tuturor trupelor românești din Irak până la sfârșitul acestui an. Noul ministru al Apărării, Meleșcanu, a mers mai departe, argumentând că România și-a depășit angajamentele militare și că ar trebui să-și reducă trupele dislocate de la 17-18.000 la 7-800. O altă îngrijorare este o nouă lege a securității naționale, care vor lipsi președinția de actualele prerogative privind politica externă și serviciile secrete. Legislația, pregătită de aliații premierului, ar avea darul de a transfera controlul serviciilor secrete către premier, de a prelua activitățile de interceptare de la serviciul secret intern și a le plasa sub autoritatea unei autorități noi, controlate de Parlament – o rețetă pentru dezastru. Trebuie să exprimați în mod expres îngrijorarea noastră privind schimbarea termenilor fundamentali privind guvernarea serviciilor secrete ar putea submina extraordinara noastră colaborare în acest domeniu.

Recenta remaniere guvernamentală și precedentele schimbări din guvern înseamnă o perdere în ceea ce privește continuitatea politică și experiența. Multe poziții importante, printre care li cea de ambasador al României în SUA, sunt încă neocupate. Noua echipă a lui Tăriceanu pare să intenționeze schimbarea multor decizii luate de predecesori. Ministrul Apărării Meleșcanu, de exemplu, a declarat că examinează ”toate posibilitățile” pentru a înlocui avioanele de luptă MiG-21. Înainte, președintele Băsescu și alții ne spuseseră că că există o singură opțiune – și anume o înțelegere de leasing-achiziție cu Lockheed-Martin pentru F-16 și F-35, care va cimenta, pentru decenii, viitoarea interoperabilitate cu forțele SUA. Un prim-ministru eurofil ar putea înclina spre o soluție ”europenaă” în domeniul apărării, în care decizii mioape pot submina onorabila direcție strategică atlantistă a ultimelor două guverne. (...) (Taubman)

Pe 5 iunie 2007, reinstalatul președinte Băsescu l-a invitat la Cotroceni pe ambasadorul american Nicholas Taubman. In aceeași zi, ambasadorul s-a întâlnit și cu liderul PSD Mircea Geoană. Cu ambii a discutat inclusiv chestiuni militare, iar sinteza discuțiilor a fost trimisă printr-o cablogramă notată ”Confidențial” din 7 iunie.

Răspunzând la o întrebare a ambasadorului despre stadiul în care se află înlocuirea avioanelor de luptă președintele român a spus că e conștient că actualul guvern Tăriceanu favorizează un avion european, în locul scenariului F-16/JSF pe care Băsescu și fostul ministru al Apărării Frunzăverde l-au sprijinit cu vigoare.

Băsescu a spus că știe ceea ce europenii și actualul guvern român încearcă să facă, dar atât timp cât va fi el președinte, opțiunea pentru un avion european este exclusă. El a spus că i-a cerut Șefului Apărării să se vadă pe 6 iunie pentru o actualizare a chestiunii și-i va ordona să repună pe tapet abordarea F-16/F-35. Băsescu a spus clar că intenția sa e de a aranja un leasing pentru F-16, urmat de o îmbunătățire cu JSF În același timp, a spus că are nevoie de o scrisoare din partea SUA  care să demonstreze sprijinul politic al SUA pentru această opțiune. Va fi important, a spus el, când vom pune această chestiune în discuția CSAT. El nu va acționa, a subliniat, precum fostul premier Năstase, cumpărând ”3 Boeing și 2 Airbus! Ca să-l mulțumească pe un oficial francez care îl vizita. Politica de apărare, a subliniat el se va baza pe ”priorități reale”, incluzând capacitatea României de a angaja forțe împreună cu SUA în locuri precum Afganistan”.

La cererea liderului PSD Mircea Geoană, ambasadorul s-a întâlnit separat cu liderul PSD, care se întâlnise în ziua precedentă cu președintele Băsescu (...). În încheiere, Geoană a adăugat că Summit-ul NATO (de la București, n.r.) reprezintă o preocupare imperativă, insistând că o guvernare PSD nu va părăsi America în Irak și Afganistan.

Pe 31 iulie 2007, ambasadorul Taubman realizează o sinteză a vieții politice românești după revenirea la Cotroceni a lui Băsescu și după ce guvernul liberal instalat în aprilie a început să-și arate potențialul. Ambasadorul remarcă o oarecare stare de acalmie, generată de înfrângerea categorică la referendum a coaliției Anti-Băsescu și de un anume consens la care au ajuns forțele politice: să nu mai amestece atâr de brutal chestiuniole de politică externă în lupta politică internă. Taubman sintetizează cablograma sub titlul ”Politica externă românească la mijlocul anului: calmul dinaintea viitoarei furtuni”. Referitor la achiziția de avioane, el remarcă o anume schimbare de atitudine din partea guvernului față de cabinetul precedent.

”O altă schimbare majoră de personal a fost schimbarea la Ministerul Apărării a pro-americanului Sorin Frunzăverde cu mai puțin predictibilul Theodor Meleșcanu. Meleșcanu, un fost ministru de Externe, este singurul profesionist ”experimentat” în grupul noilor liberali din guvern, dar de la numirea sa din aprilie a avut și el partea sa la șirul gafelor guvernamentale ale lui Tăriceanu. În scurtul timp de când e ministru, Meleșcanu a recomandat limitarea prezenței trupelor SUA în Forța Militară Unită – Est, atât în afara parametrilor din Acordul de Cooperare Militară, cât și fără să se consulte cu SUA. De asemenea, Meleșcanu a oprit guvernul de la aprobarea înlocuirii MiG-urilor vechi cu F-16, într-o manieră în care mulți experți de securitate români (incluzând un fost ministru al Apărării și doi experți din mediul academic) văd o încercare flagrantă de a mări șansele unor oferte mai profitabile de la firme aerospațiale europene precum Gripen și Eurofighter. De asemenea, ministrul Apărării a pus pe masa ultimei ședințe CSAT (în iunie) opțiunea pentru Dassault Rafale, luându-i pe toți prin surprindere cu o chestiune care fusese deja studiată vreme de doi ani. Este în general cunoscut în mediul militar că Meleșcanu va recomanda Gripen, în pofida preferinței manifestate de președintele Băsescu și de Șeful Statului Major de a achiziționa F-16 ca o cale către JSF". (...)

Cu ocazia încheierii misiunii sale în România, ambasadorul Nicholas Taubman a avut o ultimă întâlnire cu președintele Băsescu, de numai 45 de minute, în ziua de 25 noiembrie 2008. Cu acest prilej, ambasadorul i-a sugerat o posibilă opțiune pentru achiziționarea avioanelor F-16, după cum arată o cablogramă confidențială din 26 noiembrie.

”Ambasadorul a spus că achiziționarea a 24 de avioane F-16 uzate la mai puțin de 1 miliard de dolari este cea mai bună opțiune a României. Evidențiind că oferta americană include calificarea personalului, echipament, trei ani de întreținere de către tehnicienii americani, piese de schimb și pregătirea piloților în SUA pentru 24 de aparate dotate cu motoare reabilitate având o durată de viață de 2000 de ore, ambasadorul a spus clar că aceasta e o afacere pe care România n-ar trebui s-o rateze. Mai mult, această opțiune lasă ministerului Apărării fonduri suficiente ca să achiziționeze alte nevoi urgente, cum ar fi navele de luptă pentru litoral sau vehicule anti-mine, asigurând astfel viziunea strategică și pentru alte arme" (Guthrie-Corn)

Venirea unui nou ambasador, Mark Gitenstein, nu avea, evident, să slăbească interesul americanilor pentru livrarea de avioane F-16. Adjunctul ambasadorului, Jeri Guthrie-Corn, s-a întâlnit în 26 februarie 2009 cu un tânăr PSD-ist, Georgian Pop, cu care a purtat o discuție generală despre situația politică, în care s-a atins și chestiunea avioanelor F-16. Mircea Geoană tocmai îl atacase pe ministrul Apărării, Mihai Stănișoară, pentru opțiunea de a cumpăra avioane de la americani, iar reprezentantul ambasadei a vrut să se lămurească asupra acestei atitudini.

”Parlamentarul PSD (și sercetar executiv al partidului) Georgian Pop i-a spus consilierului politic pe 26 februarie că recentul război al vorbelor dintre liderul PSD Mircea Geoană și ministrul Apărării Stănișoară pe subiectul achiziției avioanelor de luptă a fost doar o ”poziționare politică” înaintea alegerilor prezidențiale de la sfârșitul acestui an. Geoană e un sincer susținător al cumpărării de avioane americane F-16, dar vrea să marcheze puncte înfruntând PDL-ul lui Băsescu, pronunțânu-se împotriva achiziții militare scumpe în perioadă de criză economică. El a prezis că Geoană va fi mult mai înțelegător cu achizițiiole militare odată ce alegerile (și criza economică) vor fi trecut.

Între cele două tururi de la alegerile prezidențiale din 2009, ambasadorul Mark Gitenstein a întocmit un document catalogat drept ”Secret” și datat 30 noiembrie 2009, în care a făcut un portret al celui care părea favoritul cursei: Mircea Geoană. Între numeroasele capitole care vizau poersonalitatea și activitatea lui Geoană, ambasadorul a făcut o estimare și asupra posibilei atitudini a lui Geoană față de achiziția avioanelor de luptă, în cazul în care ar  fi devenit președinte.

”În vreme ce Geoană ar putea menține multe dintre actualele priorități în politica externă dacă ar deveni președinte, mașina de partid a PSD l-ar putea forța să sacrifice cheltuielile de apărare pentru a finanța programe de protecție socială, care sunt elementul central al platformei partidului.  Date fiind constrângerile bugetare datorate crizei economice, câștigătorul acestor alegeri va avea de înfruntat decizii fiscale dificile. O președinție Geoană ar putea rămâne angajată pentru dislocarea militară în Afganistan și Kosovo, dar restricțiile bugetare și reprioritizarea ar putea afecta eficiența mi,litară a României și chiar capacitatea de a crește contribuția în trupe. Dacă Geoană alege să taie cheltuielile militare, întârzierile în pregătire și achiziții sunt inevitabile. Este de asemenea posibil ca un guvern PSD să întârzie achiziția de avioane de luptă or chiar să reconsidere decizia așteptată de a opta pentru F-16, în favoarea suedezului Gripen”.