VIDEO România şi Ungaria, 1-1 la dezastre

Accidentul de la Veszprem este comparabil cu cel petrecut acum zece ani la Baia Mare. Însă modul cum au reacţionat autorităţile celor două ţări este total diferit. Otrava roşie eliberată în urma catastrofei ecologice din Ungaria a ajuns în Dunăre, ieri, la ora 14.30. În cursul zilei de marţi va intra pe teritoriul României.

Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) a confirmat că unda de poluare a trecut de râul Raba şi a ajuns în fluviul Dunărea.

UPDATE ORA 12.45 Autorităţile bănăţene aşteaptă ca substanţele toxice deversate în Vestul Ungariei să ajungă astăzi la Baziaş. Specialiştii iau constant probe din Dunăre şi monitorizează PH-ul apei. De trei ori pe zi, la distanţă de opt ore sunt ridicate noi probe. „Deocamdată, normele sunt în limitele normale. Abia duminică ar putea ajunge şi la noi o cantitate din substanţele din Ungaria, dar putem vorbi de o diluare a lor, având în vedere distanţa de 720 de kilometri şi debitul de 6.500 mc/s", spune Dorin Gavril, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Reşiţa. Autoritățile cărășene, dar şi cele timişene sunt în alertă. Valul toxic îi va afecta în special pe locuitorii oraşelor care se alimentează cu apă potabilă din Dunăre.

Mai citeşte şi:

Spania vrea să ajute în gestionarea dezastrului ecologic din vestul Ungariei

VIDEO Moartea roşie radioactivă, care a inundat satele ungureşti, vine pe Dunăre

Apocalipsa roşie a pus pe jar autoritățile și ONG-urile pentru protecția mediului din Caraș-Severin

„Conform prognozelor Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), unda poluantă ajunsă în amonte de Budapesta va parcurge circa cinci zile până la intrarea în ţară, la Baziaş", arată comunicatul ANAR.

Potrivit directorului general ANAR, David Csaba, metalele scurse în apă sunt cromul şi aluminiul. „Cu toate astea, nu va fi niciun pericol. PH-ul apei va fi în limite normale. Locuitorii din localităţile riverane pot consuma fără probleme apă din Dunăre", a adăugat Csaba.

Pe de altă parte, specialiştii în probleme de mediu se arată foarte îngrijoraţi: metalele se depun în sedimente care dispar după sute de ani. Fauna acvatică este în pericol.

La Ajka, mai grav ca la Baia Mare

Autorităţile române reacţionează timid la catastrofa ecologică din Veszprem, Ungaria, în ciuda pericolului iminent asupra ecosistemului danubian. Acum un deceniu, când la Baia Mare s-a petrecut ceva asemănător, partea maghiară a criticat dur România pentru poluarea Tisei, a cerut despăgubiri de 100 de milioane de dolari prin vocea premierului de atunci şi de acum, Viktor Orban, şi a sesizat Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu, care a întocmit un raport complet asupra incidentului.

În primul rând, amploarea celor două accidente ecologice - cel de luni din Ungaria şi cel din 30 ianuarie 2000 de la Baia Mare - este diferită.
Acum mai bine de zece ani, digul iazului de decantare a apelor industriale al societăţii Aurul Baia Mare s-a rupt, deversându-se 100.000 de metri cubi de apă cu cianuri. Substanţele toxice au ajuns în râurile Lăpuş, Someş şi Tisa, afectând România, Ungaria şi Serbia. În oraşele dunărene s-a oprit alimentarea cu apă potabilă până când cianurile s-au dizolvat şi pericolul a trecut. Nu s-au înregistrat victime omeneşti.

În cazul Uzinelor de aluminiu de la Ajka, judeţul maghiar Veszprem, vorbim de 700.000 - 1,1 milioane de metri cubi de reziduuri industriale deversate şi de sute de tone de noroi alcalin şi metale grele care au ajuns în Dunăre. Cinci persoane şi-au pierdut viaţa, 123 au fost rănite, iar numărul victimelor este în creştere.



VIDEO - AICI puteţi vedea imagini filmate

Otravă pentru peşti, pericol pentru oameni

Dacă cianurile se dizolvă în apă (cazul de la Baia Mare), în schimb, metalele grele se depun în sedimente care dispar abia în sute de ani, afectând serios şi pe termen lung fauna acvatică. „Chiar şi în condiţiile în care concentraţia elementelor toxice care ajung în Dunăre e redusă, există pericolul acumulării acestor elemente în sedimente.

Organismele acvatice, cum sunt nevertebratele care populează aceste sedimente, sunt cele mai expuse.  La rândul lor, organismele acvatice sunt sursă de hrană  pentru peşti.  În final există riscul contaminării populaţiei umane", a declarat, pentru „Adevărul", Orieta Hulea, coordonatorul regional al Programului Dunăre din cadrul World Wide Fund for Nature (WWF).

David Csaba, directorul general de la Apele Române, confirmă deversările de metale grele, dar încearcă să mai aline din îngrijorare, bazându-se pe debitul mare al Dunării, care va dilua substanţele toxice. „Ungurii au făcut baraje pentru reţinerea metalelor grele pe râurile Marcal şi Raba şi au avut efectul scontat. În ceea ce priveşte Dunărea, PH-ul apei e în parametri normali. Monitorizăm şi noi din trei în trei ore calitatea apei Dunării la intrarea în ţară prin Administraţiile bazinale de apă Banat şi Jiu", a explicat Csaba.

Fără reacţie

Ce fac, la patru zile după catastrofa din Ungaria, autorităţile române? Mai nimic. În primul rând, până ieri la amiază, nu izbutiseră să afle nici măcar ce conţine exact substanţa care a poluat apele şi nici cantitatea ei. Partea maghiară împărtăşea cu zgârcenie informaţii sau încerca să minimalizeze efectele accidentului, iar de la Bucureşti nu pornea niciun ghiont. 

În 2000, Ungaria a acuzat dur România pentru accidentul ecologic de la Baia Mare. A sesizat Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu, sfârşind prin a cere despăgubiri de 100 de milioane de dolari. Cel mai vehement a fost premierul maghiar Viktor Orban, în funcţie şi astăzi.


(galerie foto)

VIDEO - AICI puteţi vedea imagini filmate

Informaţii contradictorii

Când specialiştii unguri anunţau că reziduurile toxice au ajuns în Dunăre, ministrul maghiar al Ministerului român al Mediului, Laszlo Borbely, apărea la Antena 3 şi infirma categoric informaţia: „Reziduurile nu au ajuns în Dunăre, iar atunci când vor ajunge - adică abia mâine-seară (vineri - n.r.) - nu vor fi periculoase".

Pe de altă parte, Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) era, ieri la prânz, de acord cu Borbely şi susţinea că otrava va ajunge în Dunăre vineri. Apoi, peste doar o oră, s-a a schimbat macazul şi a anunţat că unda de poluare era deja în fluviu şi că va afecta România în cinci zile.

Cu atât mai relevant, Comisia de mediu a Camerei Deputaţilor s-a trezit abia ieri să solicite Parlamentului ungar informaţii complete despre dezastru.

Iar la nivelul cel mai înalt, inerţia a fost totală. Preşedintele Traian Băsescu a ignorat subiectul şi s-a ocupat de Legea pensiilor, iar premierul Emil Boc era ocupat cu preşedintele Maltei, pe care încerca să-l convingă să ridice restricţiile pe piaţa muncii impuse lucrătorilor români. 

"Chiar şi în condiţiile în care concentraţia elementelor toxice care ajung în Dunăre e redusă, există pericolul acumulării acestor elemente în sedimente."
Orieta Hulea
coordonatorul Programului Dunăre din cadrul WWF

Mor peştii

Fluxul toxic a început să afecteze ecosistemul cursului principal al Dunării, în partea ungară. Ieri au fost observaţi mai mulţi peşti morţi, care nu au rezistat nivelului ridicat al PH-ului din apa fluviului.

Sârbii şi bulgarii, în alertă

Autorităţile sârbe fac apel la populaţie să nu intre în panică din cauza deversării toxice care a ajuns în apele Dunării şi se îndreaptă spre tronsonul sârb al fluviului.  „Este foarte important pentru noi ca partea ungară să prezinte compoziţia exactă a acestor substanţe toxice, despre care nu avem încă informaţii", a declarat Predrag Maric, secretar de stat în MAI sârb.

El a avertizat că dezastrul ecologic va avea cel mai probabil impact asupra florei şi a faunei Dunării, dar că nu reprezintă un pericol pentru viaţa localnicilor din zona dunăreană. În Bulgaria, părerile privind riscul poluării Dunării  sunt împărţite. Oficialii asigură că nu există niciun risc de poluare, dar specialişti citaţi de postul naţional de radio spun că apele contaminate vor ajunge în dreptul Bulgariei până la 12 octombrie.

Viktor Orban: „Nu ne-am mai confruntat cu o astfel de catastrofă"

Gerhald Ernst

Remus Runcan

Dezastrul din Ungaria se extinde şi spre Europa de Est. „Otrava roşie", din cauza căreia sute de oameni au rămas pe drumuri, o localitate fiind închisă şi ţinută sub pază militară, a ajuns şi în Dunăre, iar astăzi apa poluată va ajunge şi în România. Într-o singură noapte, apa contaminată a înaintat 50 de kilometri, ajungând din afluentul Torna în râul Marcal.

Specialiştii au spus că râul Marcal are fauna şi flora compromise sută la sută. Chiar dacă autorităţile ungare spun că situaţia este sub control, oxidul de aluminiu, oxidul de fier, plumbul şi cadmiul din apa provenită de la fabrica de aluminiu ajung şi în Dunăre.

Bilanţul dezastrului din Ungaria a ajuns la cinci morţi, trei persoane dispărute, 123 de răniţi şi 400 de case distruse. În jur de 150 de persoane au fost evacuate din comuna Kolontar după ce autorităţile au închis zona. Militarii au misiunea ca în 48 de ore să îndepărteze mâlul.

Măştile de protecţie, obligatorii

Suprafaţa de teren contaminată este de 42 de kilometri pătraţi, adică 176.400 de hectare, care au devenit mlaştini sângerii. Specialiştii nu au reuşit să contabilizeze întreaga suprafaţă compromisă pentru că multe zone încă sunt neaccesibile. Soluţia pe care au găsit-o echipele de la Mediu pentru a scădea nivelul de PH al apei a fost să arunce în râurile contaminate praf de ghips, care ar trebui să neutralizeze substanţele toxice. „Înţelegem gravitatea situaţiei şi se iau toate măsurile. Este o catastrofă cu care Ungaria nu s-a mai confruntat", a spus, ieri, Viktor Orban (foto), şeful Guvernului.

În Devecser, sinistraţii au fost calmi până miercuri seară, însă joi dimineaţă vestea că în prima fază vor primi despăgubiri doar 200.000 de forinţi, adică 720 de euro, suficient pentru două saltele, i-a nemulţumit cumplit. Toate persoanele care se află în zona contaminată sunt obligate să poarte măşti de protecţie pentru că mâlul s-a transformat în praf, iar riscul de îmbolnăvire este foarte mare.

Viaţa după viitura roşie de la Veszprem

Tiberiu Soras, 47 de ani, s-a mutat de la Buziaş în Devecser

CLICK PE POZĂ PENTRU FOTOGALERIE

Ieri-dimineaţă, micile magazine din Devecser au fost redeschise, iar sinistraţii şi-au putut cumpăra alimente gata preparate, pentru că alimentarea cu gaz metan şi apă a fost întreruptă pe perioadă nedeterminată. La fiecare colţ de stradă erau camioane, folosite altădată pentru udatul florilor din oraş, în care autorităţile au adus apă potabilă.

Din casele în care a intrat apă şi mâl au fost scoase buteliile cu gaz pentru că puteau fi erodate de substanţele acide şi exploda.
Copiii din localitatea Devecser au fost ieri la şcoală, unde profesorii le-au explicat ce s-a întâmplat. „Aştept să merg cu mama şi tata la biserică, unde să dormim. La şcoală ne-au spus că totul o să fie bine", a spus Richar Borsos (12 ani), care ştie că trebuie să poarte pentru binele lui masca de protecţie tot timpul.

Ferencze Varga a fost proprietara unui magazin alimentar şi al unui butic de suvenire şi peşti. Ieri s-a reîntors să vadă cu ce a mai rămas din investiţiile pe care le-a făcut. A găsit totul plin de mâl, inclusiv bazinele peştilor. Doar câţiva au scăpat.

„Mai toate animalele sunt moarte, iar alimentele contaminate. Eu aveam aici toţi banii. Autorităţile au spus că nu-mi dau bani pentru că eu am două magazine şi mă descurc. Nici măcar militarii nu s-au oprit. Chiar dacă nu o să mor de foame, câţi oameni se vor mai opri în Devecser. Nu o să ne ocolească toţi?", a spus cu lacrimi în ochi Ferencze Varga (35 de ani).

Printre sinistraţi se află şi un român care s-a stabilit de puţină vreme din oraşul timişean Buziaş în Devecser.

Sinistraţi şi voluntari români

Ferencze Varga, 35 de ani, mic întreprinzător 

CLICK PE POZĂ PENTRU FOTOGALERIE

„Am crezut că fac un pas bun pentru mine să mă stabilesc aici. Au mai fost inundaţii, dar nici chiar aşa. Am casa şi terenul compromise. Inundaţia nu m-a prins acasă. În cinci minute, apa era până la brâu. Nu o să mai putem locui aici. Totul e contaminat", a spus Tiberiu Soras (47 de ani).

Alpar Lazăr şi Csaba Lutaş sunt doi voluntari maghiari de origine română. Ambii au venit la Devecser să-i ajute pe sinistraţi, dar şi forţele de ordine. Nu împart saci cu mâncare, pentru că oamenii nu ar avea unde să o depoziteze. Ei împart cafea, ceaiuri şi sandviciuri.

„E greu de înţeles şi de acceptat ce s-a întâmplat aici. Oamenii au fost şocaţi, dar acum sunt panicaţi, chiar dacă forţele de ordine fac tot ce pot. Nimeni nu stă, dar sinistraţii se gândesc la ziua de mâine. Nu mai vor să vadă pământul roşu. Viitura asta le-a marcat viaţa", a spus Alpar Lazăr, voluntar al Serviciului de Ajutor Maltez. Peste noapte, sinistraţii dorm în sala de sport, în şcoală şi în locuinţa parohială. ; Gerhald Ernst

"Autorităţile au spus că am două magazine şi mă descurc. Nici măcar militarii nu s-au oprit. Chiar dacă nu o să mor de foame, câţi oameni se vor mai opri în Devecser? "
Ferencze Varga
patron magazin

"Am crezut că fac un pas bun pentru mine să mă stabilesc aici. Am casa şi terenul compromise. În cinci minute, apa era până la brâu. Nu o să mai putem locui aici. Totul e contaminat."
Tiberiu Soras
român stabilit în Ungaria

 


IMAGINI ALE AGENŢIILOR DE PRESĂ (galerie foto)