Tâlharul din Pasul Gutâi, un Papillon ratat

Ioan Ursuţ, în timpul interviului acordat, în 2007, în Italia, ziarului suedez „Aftonbladet“

Ioan Ursuţ, principal suspect în jaful din Pasul Gutâi, a evadat de cinci ori din puşcăriile suedeze şi italiene, dar a fost prins mereu. Băimăreanul Ioan Ursuţ şi italianul Massimo Loddo au fost arestaţi ca principali suspecţi în cazul jafului armat din 15 septembrie, din Pasul Gutâi.

CITIŢI AICI CE SPUN ANCHETATORII

Prinşi miercuri de poliţişti şi arestaţi în baza unui mandat emis de magistraţii Tribunalului Maramureş, Ioan Ursuţ (51 de ani) şi Massimo Loddo (33 de ani) spun că nu au nicio legătură cu jaful petrecut la 15 septembrie, în apropiere de Baia Mare, când dintr-o maşină blindată au fost furaţi 4.000.000 de lei.

Cei doi sunt acuzaţi de lipsire de libertate, furt calificat, tâlhărie şi nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor, fapte pentru care riscă pedepse între 7 şi 20 de ani.

Suspecţii în cazul jafului din Pasul Gutâi au fost arestaţi

A trecut prin „filtrul“ hoţilor din Pasul Gutâi

Există şi alţi suspecţi

Anchetatorii susţin că deţin probe solide care dovedesc faptul că Ursuţ şi Loddo au orchestrat jaful. Atunci, o maşină de transport valori a firmei G4S a fost oprită de bărbaţi înarmaţi, îmbrăcaţi asemenea forţelor speciale ale poliţiei.

După ce i-au imobilizat pe agenţii din autovehicul şi au dus maşina într-o pădure, atacatorii au dispărut cu suma de 4.000.000 de lei (aproape 1.000.000 de euro), a menţionat, ieri, procurorul-şef al Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureş, Marius Iacob.

Iniţial, reprezentanţii firmei G4S dăduseră publicităţii o sumă mult mai mică: 280.000 de lei. Banii furaţi erau destinaţi plăţii pensiilor în zona Sighetu Marmaţiei. Cu toate că a refuzat să dea prea multe detalii despre anchetă, şeful Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Maramureş, Ioan Isac, a menţionat că probabil Ursuţ şi Loddo planificau o altă lovitură. Anchetatorii au mai arătat că suspecţii cumpăraseră din Ungaria mai multe instrumente folosite la jaf, dar şi că în acest caz mai există şi alţi suspecţi.

Filaţi pas cu pas

Massimo Loddo, complice în jaful din Pasul Gutâi

Potrivit anchetatorilor, Loddo a fost văzut, în ultimul timp, de mai multe ori în compania lui Ursuţ, ei fiind de mai multă vreme sub supravegherea poliţiei. Conform lui Zamfir Amzărescu Niţă, avocatul care îl reprezintă, italianul susţine că nu se afla în România în ziua când s-a comis jaful, ci era în Sardinia.

Avocatul lui Ursuţ, Emil Blaga, spune că cei doi s-ar fi cunoscut anterior jafului, în străinătate. De altfel, Ursuţ a dat mai multe lovituri în Italia, unde a fost şi închis.

Atât Ursuţ, cât şi Loddo au menţionat, în timpul audierilor, că nu au nicio implicare în jaful din Pasul Gutâi. Italianul a făcut deja recurs la măsura arestării. În schimb, avocatul lui Ursuţ a declarat că nu va declara recurs deoarece clientul său „nu se simte bine", iar o deplasare la Cluj (unde ar urma să se judece recursul) i-ar dăuna sănătăţii.

Mama lui Ursuţ: „Nu mai ştiu nimic de el"

Mama lui Ioan Ursuţ, Veturia Ursuţ (78 de ani), este distrusă după ce a aflat că fiul ei este bănuit de comiterea jafului. „Nu mai ştiu ce oră era, dar a sunat cineva la uşă. Erau vreo patru poliţişti care l-au arestat pe Ioan. Nu mai ştiu ce s-a întâmplat, pentru că mi s-a făcut rău şi am leşinat. De atunci nu mai ştiu nimic de el. Nu m-a sunat nimeni. Ştiu doar că este arestat", spune femeia. Ea susţine că fiul ei este nevinovat: „Singura lui vină este că s-a înhăitat cu nişte prieteni care l-au tras numai la prostii".

Papillon, o evadare cu final fericit

Romanul „Papillon" (în franceză- „Fluture"), apărut în 1969 sub semnătura lui Henri Carriere este unul autobiografic. Acţiunea începe în anul 1931 şi se termină în 1944, când ocnaşul Papillon, condamnat pe nedrept, a reuşit să evadeze de pe Insula Diavolului (Guyana Franceză) după 11 tentative.

Ioan Ursuţ, CV-ul unui asasin

1983 - fuge în Italia.
1984 - ucide un traficant de ţigări şi fuge în Suedia.
1986 - este bănuit că a ucis trei români, dar nu este condamnat.
1986 -  este condamnat la un an şi şase luni de închisoare pentru posesie ilegală de armă şi intenţie de jaf.
1986 - în decembrie este condamnat la doi ani şi trei luni de închisoare pentru înşelăciune şi uz de fals.
1988 - evadează din închisoarea din Norrköping şi e prins după o zi.
1989 - evadează din închisoarea suedeză Hall şi e capturat după o lună.
1990 - încearcă să evadeze din închisoarea sudeză Norrköping, dar e prins.
1991 - evadează din penitenciarul suedez din Kumla şi e prins după cinci zile.
1994 - este expulzat în Italia, unde e închis la Padova şi Milano, pentru crima din 1984.
1998 - evadează din închisoarea din Milano, dar este prins.
2007 - este eliberat în Italia.

„Din 18 jafuri am fost condamnat pentru două"

Ioan Ursuţ, turist între două evadări

Ioan Ursuţ, care vorbeşte fluent româna, suedeza, italiana, germana şi engleza, este bine-cunoscut poliţiştilor din Suedia şi Italia, ţări în care a fost închis în repetate rânduri, dar a şi reuşit să evadeze de patru ori.

Cotidianul suedez „Aftonbladet" a publicat, la 24 şi 25 august 2007, la scurt timp după ce românul a fost eliberat dintr-o închisoare italiană, un amplu interviu cu Ioan Ursuţ. În cadrul discuţiei, acesta a recunoscut că a fost părtaş la 16 jafuri nesoluţionate.

Băimăreanul a descris cu lux de amănunte momentele cele mai importante ale „carierei" sale de răufăcător, pe care a început-o în 1984, în Italia, la Cuneo, unde l-a omorât în bătaie pe traficantul italian de ţigări Italo Pagnutti, pe motiv că acesta ar fi încercat să-l escrocheze cu 30.000 de mărci germane.

„Din întâmplare, l-am văzut lângă un bar, l-am scos din maşina lui. Îmi căutam pistolul, dar noroc că nu l-am găsit: dacă îl împuşcam, eram condamnat la 30 de ani de închisoare. Doar l-am bătut. Când am plecat, încă trăia", spunea Ursuţ.

„Am făcut multe rele şi am stat aproape 20 de ani în închisoare. Nu regret, nici măcar evadările. Poate doar faptul că am împuşcat doi poliţişti", a mai spus românul. Acest episod a avut loc în Suedia în septembrie 1989, după ce tocmai evadase din închisoarea Hall, din Södertälje.

Ioan Ursuţ a dezvăluit că singurul motiv pentru care comitea jafuri era de natură financiară. „Am comis 18 jafuri şi am fost condamnat pentru două. Majoritatea le-am comis în Suedia, pentru a face rost de bani ca să fug de poliţie, după evadările din închisoare", povesteşte Ursuţ.

Citeşte mai jos cum au dat jefuitorii lovitură după lovitură în Banat:

Surprize de proporţii în jaful de la BRD Timişoara: camerele video erau oarbe, iar pistolul era de jucărie

Jaf armat la o bancă din Reşiţa

Al doilea jaf  trei zile la Reşiţa: casino prădat de hoţi

06 octombrie 2009: Jaf în stil mafiot în localitatea Alioş

16 noiembrie 2009: Jaf la reprezentanţa Coca-Cola