Adevarul.ro

Noua grilă a salarizării bugetarilor îi ţine la baza piramidei pe profesorii din învăţământul preuniversitar şi pe medici, ca şi vechea lege. Magistraţii şi înaltele feţe bisericeşti sunt printre puţinii care câştigă mai mult odată cu aplicarea noului sistem.

VEZI AICI LEGEA-CADRU privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice

JURNAL DE CRIZĂ Profesorii navetişti dau jumătate de salariu ca să predea la sat

La un an de la asumarea răspunderii pe legea salarizării, Executivul vine cu propuneri de modificare a actului normativ. Astfel, potrivit noului proiect, raportul între salariul de bază minim pe economie şi cel maxim din sectorul de stat va creşte de la 1:12 cât este acum, la 1:15. Funcţia cel mai bine remunerată rămâne cea a şefului statului, iar cel mai prost plătită, cea a muncitorului necalificat.

Mai citeşte:

Patronatele trag în jos salariul minim

Părerea Corinei Dragotescu: Omul gras e gata să-l încalece, iar, pe cel slab

Cel mult 2.880 de lei pentru medici

Ca şi vechiul act normativ, noua lege îi menţine aproape de baza piramidei pe profesorii de şcoală generală şi liceu şi pe medici. Coeficienţii de ierarhizare în cazul acestora nu sar de 4,5. Valoarea coeficientului de ierarhizare 1, stabilit până acum la nivelul salariului minim pe economie, va fi decis anual, prin lege, la propunerea Ministerului Muncii şi a Ministerului Finanţelor.

Aceasta înseamnă că la o valoare a salariului minim pe economie de 640 de lei brut, cât a propus Executivul pentru anul 2011, lefurile acestora nu vor depăşi 2.880 de lei pe lună, sumă din care trebuie scăzute impozitele şi taxele. „Medicii şi profesorii formează grosul bugetarilor - peste 60%. Aici, orice mărire de salariu saltă automat media câştigurilor bugetarilor. De aceea, cei mai mulţi politicieni preferă să-şi aducă aminte de ei numai în campaniile electorale", a declarat Petre Dandea, vicepreşedintele confederaţiei sindicale Cartel Alfa.

Judecătorii cu funcţii urcă în grilă

Judecătorii cu funcţii urcă în grilă de la 8,75 - un preşedinte de Curte de Apel la 11,25. Vicepreşedinţii sunt poziţionaţi la coeficientul 10,97, adică peste 10 salarii minime pe economie, iar şefii de secţii, la 10,7. Cel mai bine remunerate poziţii din magistratură rămân cele ale preşedintelui Curţii Supreme şi procurorului general al României - 14,63 salarii minime pe economie, egale cu cea a prim-ministrului.

Funcţiile politice numite formează vârful piramidei salariale. Coeficienţii salariali ai miniştrilor, ai preşedinţilor de comisii parlamentare şi ai şefilor de instituţii centrale se situează între 13,45 şi 14,15 salarii minime. Şi leafa patriarhului Bisericii Ortodoxe Române va creşte de la 11,7 la 14,63 salarii minime, situându-se la acelaşi nivel cu cea a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

110 clase de salarizare

Secretarul de stat în Ministerul Muncii, Valentin Mocanu, afirmă că noua lege e mai bine structurată. „Dacă în 2009 ierarhizarea a fost rezultatul unor negocieri, acum s-a făcut o evaluare a funcţiilor de către o echipă de specialişti", a explicat Mocanu poziţionarea pe grilă a diverselor categorii sociale.

El a adăugat că actul normativ propune ca plata bugetarilor să se facă în funcţie de clasa de salarizare. „Avem 110 clase şi tot atâţia coeficienţi care se derulează de la 1 la 15, de la funcţia cu cea mai mică responsabilitate în stat la funcţia cu cea mai mare responsabilitate, care e cea a preşedintelui", a declarat oficialul. El a explicat beneficiile claselor de salarizare: „Nu vor mai exista diferite poziţionări în grilă în funcţie de instituţie, cum este acum. Astfel, un şofer va fi salarizat la fel, indiferent unde va lucra".

Sindicatele ameninţă cu boicotul

Noua filosofie bugetară nu este agreată de liderii marilor centrale sindicale, care au ameninţat că vor boicota discuţiile cu Executivul. „Deşi pe unele tronsoane coeficienţii de ierarhizare a funcţiilor au urcat, acest lucru nu va duce la creşteri salariale în 2011 pentru că baza de plecare este salariul din august 2010. Adica acela deja redus de Guvern cu 25%", a spus Sebastian Oprescu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Publică.

Oprescu a reamintit decizia Curţii Constituţionale care statuează că Executivul poate reduce salariile cu 25%, dar numai pe o perioadă determinată. „De la 1 ianuarie 2011 ar trebui să revenim la salariile anterioare reducerii", a afirmat Oprescu.

Liderii sindicali au cerut Guvernului să respecte actualele prevederi ale legii salarizării în care salariul minim brut pentru anul 2011 este stabilit la 705 lei. „Nu putem accepta mai puţin pentru că la 640 de lei brut pe lună nu există nicio posibilitate de întreţinere decentă a unei persoane şi a familiei.

Cu atât mai mult cu cât funcţionarii publici nu au voie să desfăşoare şi alte activităţi", a declarat liderul sindical. La rândul său, preşedintele CNSLR-Frăţia, Marius Petcu, a declarat că sindicatele nu au ce negocia cu Executivul atâta timp cât acesta va menţine reduse salariile bugetarilor.

„E o mare păcăleală noua lege. Noi nu vom participa la negocieri şi îi voi sfătui şi pe ceilalţi lideri sindicali să facă la fel", a spus Petcu.
De azi încep noi runde de negocieri între sindicate şi Executiv pe marginea noului proiect de act normativ.

Alte prevederi din noua lege

- Angajaţii Băncii Naţionale, ai Comisiei de Valori Mobiliare, ai Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi ai Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nu sunt cuprinşi în grila de salarizare unică.
- Angajaţii care se află în concediu de creştere a copilului vor avea la reîntoarcerea în activitate acelaşi salariu de bază pe care l-au avut înainte de a-şi întrerupe serviciul.
- Orele prestate peste program se vor compensa cu timp liber corespunzător. Dacă acest lucru nu e posibil, vor fi acordate sporuri salariale de 75% şi 100% din salariul de bază.
- Munca prestată peste durata normală a timpului de lucru  şi sporurile se vor plăti numai dacă orele suplimentare au fost dispuse de şef. 
- Suma sporurilor lunare individuale nu poate depăşi 30% din salariul de bază.