Patronatele trag în jos salariul minim

Angajatorii privaţi vor să-şi plătească salariaţii după reguli proprii, fără presiunea marilor sindicate.  Confederaţiile patronale susţin pentru anul 2011 un salariu minim pentru mediul privat de 600 de lei, diferit de cel al bugetarilor, care ar putea creşte la 640 de lei.

Patronatele au propus vineri, la întâlnirea cu reprezentanţii Ministerului Muncii şi cu premierul Emil Boc, separarea angajaţilor de la privat de bugetari în stabilirea salariului minim pe economie pentru anul următor. Motivul ar fi acela ca patronii să nu mai fie nevoiţi să ţină pasul cu presiunile marilor confederaţii sindicale în majorările salariale.

Mai citeşte şi:

Scăderea cheltuielilor din administraţie rămâne doar o promisiune. Disponibilizările se fac doar pe hârtie

Părerea Corinei Dragotescu: Omul gras e gata să-l încalece, iar, pe cel slab

La această oră, salariul minim brut la nivelul întregii ţări, atât pentru bugetari, cât şi pentru salariaţii din mediul privat, este de 600 de lei, iar creşterea vizată de guvernanţi este în jurul sumei de 640 de lei, în timp ce sindicatele vor majorări de până la 705 lei.

Patronii nu vor majorări

Alianţa Confederaţiilor Patronale din România (ACPR) a avansat ideea ca, în stabilirea salariului minim, bugetarii să fie trataţi ca o ramură a economiei.

„Astfel, câştigul lor minim ar fi negociat de sindicate cu Guvernul, iar pentru noi, cei din zona privată, negocierile s-ar purta cu patronatele. În felul acesta, fiecare din cele 22 de ramuri economice şi-ar negocia propriul salariu minim. Toate cele nouă confederaţii nu acceptă o majorare a salariului minim, pentru că abia îşi pot plăti acum angajaţii. Sectorul privat a plătit deja factura crizei şi nu-şi mai poate permite noi majorări", ne-a declarat Dan Matei Agathon, purtător de cuvânt al ACPR.

Agathon a spus că propunerea nu înseamnă o plafonare a salariilor din mediul privat şi că ramurile prospere ale economiei sunt libere să-şi stabilească salarii mai mari: „De exemplu, în industria cimentului, salariul minim ar putea fi între 700 şi 800 de lei".

650 de lei, în industria uşoară

Şi Patronatul Naţional Român (PNR) vrea un salariu minim separat de cel al bugetarilor, asta pentru că „bugetul ţării este susţinut de sectorul privat, iar dacă ni s-ar impune creşteri de până la 800 de lei, am nenoroci România", după cum spune Florian Costache, de la PNR. „Noi n-am tăiat salariile cu 25%, aşa cum a făcut-o statul cu bugetarii, noi am fost nevoiţi de doi ani să dăm afară oameni. Mi se pare corect ca în perioada de criză statul să discute doar cu bugetarii despre salariul minim", adaugă reprezentantul PNR.

Şi Maria Grapini, lidera Federaţiei Patronale a Industriei Uşoare, militează ca„fiecare ramură să-şi negocieze câte un salariu minim, care oricum este mai mare, de exemplu, cel din ramura industriei uşoare este acum de 650 de lei". Confederaţia Sindicală Cartel Alfa va stabili un punct de vedere luni, 30 august, pe care îl va susţine în negocierile cu Guvernul şi patronatele care vor fi reluate săptămâna viitoare.

La ce foloseşte limita minimă

Salariul minim este luat în calcul de Guvern la fundamentarea bugetului pentru anul viitor şi la calcularea unor prestaţii sociale. În privat, salariaţii negociază apoi şi un câştig minim prin contractele naţionale cu confederaţiile patronale şi câte un alt salariu pe fiecare ramură. Potrivit lui Valentin Mocanu, secretar de stat în Ministerul Muncii, „partenerii sociali au libertatea să negocieze orice salariu minim, cu condiţia de a fi cel puţin cât cel de pe economie".