România intră în „Războiul stelelor“
0
Bucureştiul i-a răspuns afirmativ lui Barack Obama la invitaţia de a participa la scutul antirachetă. Noul scut va acoperi integral România, urmând ca pe teritoriul ţării noastre să fie amplasate baterii de rachete interceptoare şi radare.
Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, ieri, că în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a fost aprobată participarea României la scutul antirachetă.
„Anunţ opinia publică din România cu privire la invitaţia făcută de preşedintele Statelor Unite ale Americii, domnul Barack Obama, privind participarea ţării noastre la dezvoltarea sistemului american de apărare antirachetă", a declarat Băsescu.
Şeful statului a precizat că vechea amplasare a sistemului nu acoperea teritoriul României decât într-o mică parte, în vestul ţării
Băsescu: Pe teritoriul României vor fi plasaţi interceptori ca parte a scutului antirachetă
Sistem antirachetă, testat cu succes în Israel
Statele Unite ar putea include radarul din Rusia în sistemul antirachetă
Gates: Noul proiect de scut antirachetă a fost bine primit de NATO
Ţara noastră,acoperită în întregime
Noua amplasare, propusă de Obama, acoperă în întregime teritoriul României, a adăugat şeful statului, precizând că în ţara noastră vor fi amplasaţi "interceptori tereştri", adică baterii de rachete cu rază mare de acţiune.
„Calendarul convenit cu partea americană vizează operaţionalizarea facilităţilor de pe teritoriul ţării noastre începând cu anul 2015", a mai spus Băsescu după şedinţa CSAT.
Şeful statului a ţinut să sublinieze că noul sistem nu este îndreptat împotriva Rusiei. „În mod categoric, nu este găzduit pe teritoriul României un sistem care să fie îndreptat împotriva Rusiei, ci împotriva altor ameninţări", a susţinut Băsescu.
Cu acordul Parlamentului
În perioada imediat următoare, vor fi iniţiate negocieri bilaterale pentru încheierea acordurilor necesare. Parlamentul va trebui să ratifice toate acordurile care vor fi semate.
„Dacă discutăm de parteneriatul strategic româno-american, trebuie să subliniez faptul că acesta este un element în plus care arată încrederea reciprocă între România şi Statele Unite, între Statele Unite şi România, încredere care, iată, nu s-a manifestat numai în Irak şi Afganistan, acum vine să prefigureze nişte sisteme care vor ţine legate cele două ţări foarte multe zeci de ani de acum înainte", a încheiat Băsescu.
Ministerul Apărării Naţionale al României nu poate oferi deocamdată date tehnice despre scutul antirachetă, ne-a explicat purtătorul de cuvânt al MApN, maiorul Constantin Spînu. Pentru a putea stabili aceste detalii, MApN aşteaptă semnarea acordurilor bilaterale dintre România şi SUA referitoare la această chestiune.
Cum funcţionează scutul
Principalele elemente ale scutului antirachetă sunt: sistemul de detecţie şi localizare, centrul de comandă şi rachetele de interceptare.
Sistemul de detecţie este compus din trei elemente: sistemul de detecţie, sistemul de localizare şi sistemul de distrugere. Sistemul de detecţie este compus dintr-o reţea de 21 de sateliţi, care au rolul de a monitoriza teritoriul presupus inamic, de a detecta din timp orice rachetă inamică şi de a-i stabili posibila traiectorie.
Intră apoi în funcţiune sistemul de localizare, care constă în două tipuri de radare - mobil şi fix - aflate la sol. Acestea urmăresc traiectoria rachetelor şi le stabilesc cu precizie coordonatele.
Datele obţinute de la sateliţi şi de la radare sunt transmise către un centru de comandă, care le procesează şi care apoi trimite coordonatele rachetei inamice către sistemul de distrugere, format din baterii de rachete interceptoare. Din elementele scutului, în România vor fi instalate radare şi baterii de rachete mobile.
Sistemul american de rachete THAAD (Theatre High-Altitude Area Defence), care cel mai probabil că va ajunge şi în România, este compus din lansatoare, rachete, radare şi echipamente de comandă, control şi comunicaţii pe câmpul de luptă. O baterie THAAD include nouă lansatoare montate pe autoşasiuri de camion.
Fiecare dintre ele poate lansa opt proiectile. Rachetele au o lungime de 6,17 metri şi o greutate de câte 900 de kilograme. Motorul rachetelor este realizat de firma Pratt & Whitney. Radarul cu baza la sol (GBR - Ground Based Radar) este livrat de Raytheon, iar centrul de operaţii tactic este dezvoltat de Northrop Grumman.
Solidaritate faţă de NATO
Reprezentanţii Ambasadei SUA au afirmat, într-un comunicat de presă, că România demonstrează angajamentul şi solidaritatea NATO găzduind scutul antirachetă.
„Ambasada SUA este încântată de anunţul preşedintelui Băsescu potrivit căruia CSAT a acceptat propunerea preşedintelui Obama. România este un partener apropiat şi de încredere şi un ferm aliat NATO", se arată în comunicat. În document se mai precizează că SUA au ajuns la concluzia că România este foarte potrivită ca amplasament pentru a găzdui acest sistem, astfel încât să furnizeze protecţie pentru aliaţii europeni din NATO.
Ţintă posibilă pentru rachetele din Iran
Generalul (r) Mihail Ionescu, analist militar, consideră că în România vor fi plasate sisteme antirachetă destinate să anihileze rachetele cu rază medie de acţiune care ar putea fi lansate, de exemplu, din Iran.
După cum se ştie, Iranul are în dotare rachete balistice Shahab 3 şi Sejil 2, testate cu succes anul trecut, a căror rază de acţiune atinge 2.000 de kilometri. Aceste rachete ameninţă, în primul rând, Israelul, dar, potrivit experţilor americani, ele pot lovi şi ţinte din Grecia, Serbia, România şi Bulgaria.
Complementari cu rachetele din Polonia
În această situaţie, instalaţiile antirachetă din România vor fi complementare cu rachetele Patriot, care vor fi amplasate de SUA în Polonia şi care au rol de combatere a rachetelor intercontinentale, cu rază lungă de acţiune (peste 5.000 de kilometri). Participarea României la scutul american antirachetă este considerată de generalul Ionescu drept "o decizie istorică".
Dotări americane
Colonelul (r) Constantin Moştoflei, directorul Centrului de Studii Strategice de Apărare şi Securitate, ne-a explicat că rachetele interceptoare vor trebui amplasate în cel puţin două puncte (deci, vor exista cel puţin două baterii) şi vor fi corelate cu un sistem de radare.
Rachetele Patriot din Polonia vor fi amplasate în oraşul Morag şi vor deveni operaţionale în iunie 2010. Iar, potrivit declaraţiei de ieri a preşedintelui Băsescu, rachetele din România, al căror tip nu este deocamdată stabilit, vor deveni operaţionale începând din anul 2015.
Potrivit unor surse neoficiale, rachetele din România ar putea fi din gama THAAD, produsă de firma americană Lockheed Martin. Iar din punctul de vedere al radarelor, cele mai performante echipamente deja instalate în România sunt cele cinci sisteme FPS-117, produse tot de Lockheed Martin şi amplasate la Giarmata (Timiş), Ovidiu (Constanţa), Craiova, Suceava şi Muntele Mare (Cluj).
Între riscuri şi avantaje
Marko Bela: „Este un lucru pozitiv"
„Este o decizie importantă din partea partenerilor noştri că în România se va amplasa acest sistem. Este un lucru pozitiv ", a declarat ieri Marko Bela, liderul UDMR.
Emil Boc: „Un succes"
Premierul Emil Boc a afirmat că invitarea României în programul antirachetă este „un succes politic, diplomatic, militar si strategic".
„Din punct de vedere al analizelor risc-beneficii, nu se pot compara. Avem atât de multe avantaje... Evident, în orice lucru există un risc. Din punct de vedere strategic, acest gest politic va fi unul care va aduce prosperitate pentru români, pentru această ţară, prin stabilitatea pe care i-o conferă", a declarat ieri prim-ministrul Emil Boc.
Mircea Geoană: „Există riscuri"
Preşedintele PSD, Mircea Geoană, este de părere însă că adăpostirea pe teritoriul naţional a unor elemente de scut antirachetă echivalează cu „supunerea la riscuri explicite din partea celor împotriva cărora s-a creat scutul respectiv".
Radu Stroe: „O discuţie care face bine României"
Reprezentanţii Partidul Naţional Liberal susţin că discuţiile privind implicarea României în sistemul antirachetă există de la vizita vicepreşedintelui SUA. „Este o discuţie care însă face bine României. Astăzi CSAT a stabilit probabil chestiuni de ordin tehnic şi de altă natură, pe care cu siguranţă le va supune dezbaterii şi avizării Parlamentului, aşa cum este corect", a susţinut liberalul Radu Stroe.
Operativ din 2015
Sistemul antirachetă din România va deveni operaţional din 2015, iar rachetele interceptoare ar putea fi de tip THAAD, produse de firma americană Lockheed Martin. O baterie THAAD include nouă lansatoare montate pe autoşasiuri de camion. Fiecare dintre ele poate lansa opt proiectile.
Analiză
„Nu este un cadou"
Adrian Cioroianu istoric
„Era de bănuit că se va întâmpla aşa. Mi se pare puţin rizibilă politizarea acestui subiect. Noi, România, dacă ne amintim, am cerut mai demult prelungirea scutului american astfel încât să acopere şi ţara noastră. După ce a câştigat preşedinţia, Barack Obama a analizat planul lui Bush (n.r. - planul fostului preşedinte al SUA George W. Bush presupunea amplasarea de interceptoare şi un radar în Polonia şi Cehia) şi a ajuns la concluzia că e foarte scump, de vreme ce era exclusiv terestru.
S-au întocmit o serie de variante, iar în septembrie, SUA au anunţat că se va pune în aplicare varianta care include atât baze terestre, cât şi pe mare. România era de la sine înţeles că va intra sub acoperirea acestui scut al NATO. Iar Rusia e îngrijorată mai ales de radar, nu neapărat de rachete, deoarece acest radar fotografiază partea europeană a acestui stat.
E adevărat că securitatea va creşte pentru România, dar decizia nu poate fi interpretată ca un cadou. Doi factori au contribuit: poziţia geografică a României şi faptul că Iranul îşi dezvoltă, se pare, capacităţile militare nucleare".
„Devenim parte a centrului"
Iulian Chifu expert
„Ideea scutului antirachetă a fost asumată în premieră la summitul NATO de la Bucureşti, pornind de la principiul indivizibilităţii securităţii aliaţilor. S-a cerut un scut complementar celui american, care să fie realizat de NATO. În spatele scenei, europenii au susţinut însă că nu au mijloacele financiare necesare construirii lui.
Ce am aflat acum public este că SUA şi-au asumat responsabilitatea financiară. Scutul va fi amplasat în România şi va acoperi Grecia şi Turcia. El înseamnă baze terestre cu interceptoare, o întreagă infrastructură. Înseamnă capabilităţi americane, altele decât cele de la Mihail Kogălniceanu, Babadag etc. Rămâne în picioare şi varianta AEGIS (interceptoare pe nave), dar ea va intra în vigoare din 2015. În ceea ce priveşte capacitatea radar, România o avea oricum.
Este pentru prima dată când poziţia geostrategică a României se modifică, când devenim parte a centrului. Avantajele ţin de creşterea vizibilităţii ţării noastre şi îmbunătăţirea profilului strategic. Ţin şi de capacitatea pe care o vom avea de a ne proiecta propriile interese în zona Mării Negre. SUA au ales probabil ţara noastră pentru a amplasa radarul după ce toţi parametrii au arătat că se poate face acest lucru şi vorbim atât de partea tehnică, cât şi de locul geostragic şi de condiţiile politice (stabilitate politică, înclinaţie spre euroatlantism, susţinere publică). Raportul dintre beneficii şi costuri este uriaş în favoarea primelor, în acest caz."
„Nu mă aştept la o reacţie mai dură a Rusiei"
Emil Constantinescu fost preşedinte
„Este un eveniment pozitiv şi pentru imaginea României, dar este un eveniment important pentru securitatea României. Pasul care a fost făcut în 1997 prin lansarea Parteneriatului Strategic dintre SUA şi România a avut în vedere tocmai acest rezultat - implicarea SUA în securitatea României. El asigură securitatea României din orice direcţie. Nu mă aştept la o reacţie mai dură a Rusiei pentru că sistemul nu e îndreptat împotriva Rusiei."
Se încarcă comentariile...
