Cum a reactivat Militaru divizia KGB care a condus România
0
Numit de Iliescu ministru al Apărării Naţionale, generalul Militaru a adus la conducerea principalelor structuri militare o reţea de oameni fideli Moscovei. Serialul „Misterele Revoluţiei“ îi dedică generalului Nicolae Militaru mai multe episoade, care vor lămuri cum a intrat România pe mâna unor agenţi ai URSS.
Reactivat de Ion Iliescu şi numit ministru al Apărării pe 23 decembrie 1989, generalul Nicolae Militaru, dovedit încă din anii '70 ca agent al serviciului secret al Armatei sovietice (GRU), este omul de care se leagă majoritatea crimelor produse între 22 şi 25 decembrie 1989. Nicolae Militaru este cel care a "regizat" conflictele dintre Armată şi presupuşii terorişti. Aproape o mie de oameni au murit, în urma acestor scenarii.
Citiţi şi:
Securitatea, în luptă cu anticarii
Petre Roman şi Ion Iliescu au ieşit "la luptă" după dezvăluirile din 'Adevărul' şi de la 'Naşul'
Iliescu: Trecerea la un Parlament unicameral, un atentat la statul de drept
Mai mult, de numele lui Nicolae Militaru, care în 1989 avea 64 de ani, se leagă cazurile "Otopeni", „Trosca" şi „Nuţă-Mihalea", după cum a demonstrat ziarul „Adevărul" în cadrul serialului „Sfârşitul Ceauşeştilor".
La Otopeni, pe 23 decembrie 1989, 48 de civili şi militari în termen şi-au pierdut viaţa, în urma unei „regii" marca Nicolae Militaru. În faţa Ministerului Apărării Naţionale, tot la 23 decembrie, au fost ucişi 8 oameni de la Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă (USLA), conduşi de colonelul Gheorghe Trosca, vechi adversar al lui Militaru.
Apariţia lui Nicolae Militaru la conducerea Armatei, în decembrie 1989, aduce în prim-plan zeci de generali şi alţi ofiţeri excluşi din Armata Română din cauza legăturilor cu Moscova. „Reţeaua Militaru" confirmă că Nicolae Ceauşescu avea dreptate, în ultimele zile din viaţă, când vorbea de acţiunile „agenturilor străine".
Militaru era absolvent al Academiei Militare "Frunze" din URSS. El a fost cel care a condus ostilităţile în cele mai sângeroase zile ale Revoluţiei, cu acest grup de generali care au fost reactivaţi oficial prin decrete semnate de Ion Iliescu după 26 decembrie 1989.
Deasupra structurii impuse de generalul Nicolae Militaru se afla o "troică politică" formată din Ion Iliescu, Petre Roman şi Silviu Brucan, care s-au prezentat drept „emanaţi" ai Revoluţiei şi s-au impus în conducerea Frontului Salvării Naţionale (FSN). Iliescu a ajuns preşedinte, Roman - premier, iar Brucan a rămas „ideologul" Revoluţiei, omul care a asigurat legăturile, atât la Moscova, cât şi la Washington. Cine erau ei de fapt?
Ion Iliescu - un vechi activist cu studii temeinice în URSS, fiul lui Alexandru Iliescu, celebru cominternist.
Silviu Brucan era un comunist vechi şi dur, soţ al Alexandrei Sidorovici, procuroare stalinistă, şi ginere al unui general KGB. Brucan a avut întotdeauna relaţii cordiale cu Moscova şi, de la un anumit moment, a fost agreat şi de Washington. Silviu Brucan a murit în 2006.
Petre Roman este fiul lui Valter Roman, fost colonel KGB. Niciunul dintre cei trei nu a fost dovedit, până acum, ca făcând parte din vreo reţea de spionaj. Petre Roman a fost acuzat, săptămâna trecută, de Cornel Dinu că a fost membru al „reţelei Caraman", care a activat în Occident, însă fostul fotbalist nu a adus nicio probă concretă. Cu siguranţă însă, Ion Iliescu este vinovat de a fi promovat, în primă instanţă, „reţeaua Militaru".
Pe 16 februarie 1990, la presiunea enormă a corpului ofiţeresc antisovietic din Armată, Ion Iliescu a fost nevoit să-l lase din braţe pe generalul Militaru. În locul lui a fost numit ministru generalul Stănculescu.
Toţi oamenii generalului Militaru
Odată cu Nicolae Militaru, Armata a intrat sub aripa serviciilor secrete sovietice. Promovându-şi oamenii, generalul (al cărui nume real era Nicolae Lepădat şi care absolvise Academia Militară „Frunze" fără să fi terminat liceul în România) nu a făcut altceva decât să-i deconspire.
În fruntea Marelui Stat Major a fost numit Vasile Ionel.
Acesta urmase cursurile Academiei Militare de Artilerie şi Rachete a URSS de la Moscova, între 1949 şi 1954. Ionel absolvise ca şef de promoţie. Săptămâna trecută, la emisiunea „Naşul", unde se dezbat episoadele din serialul „Misterele Revoluţiei", generalul Victor Atanasie Stănculescu, adus sub escortă de la Jilava, a lansat ipoteza că Vasile Ionel ar fi fost chiar „rezidentul KGB în România", adică adevăratul şef al reţelei.
De remarcat că Vasile Ionel, Ion Iliescu şi Nicolae Militaru au fost, concomitent, între 1952 şi 1954, studenţi la Moscova!
La Departamentul Securităţii Statului (Securitatea intrase sub aripa Armatei) a fost numit generalul Gheorghe Logofătu. Acesta a fost introdus în Ministerul Apărării Naţionale de către generalul Nicolae Militaru. Trecutul său era intim legat de Uniunea Sovietică. Până la Revoluţie fusese adjunct al Şefului Marelui Stat Major, delegat pentru problemele cu Tratatul de la Varşovia. În ultimii ani ai lui Ceauşescu (care ştia ce hram sovietic poartă Logofătu) fusese „retrogradat" la funcţia de adjunct al comandantului Academiei Militare.
Vasile Ionel, promovat şef al Marelui Stat Major al Armatei
La Centrul de Informaţii Externe a fost numit generalul Marin Pancea. Trecutul lui Pancea este spectaculos: a fost ataşat militar la Paris şi la Belgrad, unde l-au „agăţat" sovieticii. Securitatea l-a „documentat" ca fiind în serviciul GRU. Cazul lui Pancea i-a fost prezentat lui Ceauşescu, iar acesta l-a „exilat" în funcţia de comandant al Centrului Militar Brăila. În decembrie 1989 a fost printre primii chemaţi de Nicolae Militaru şi numit în fruntea „Informaţiilor Externe".
După ce a căpătat suficientă forţă în cadrul noii puteri, Petre Roman l-a numit pe Mihai Caraman în locul lui Marin Pancea. Generalul Mihai Caraman (fost şef al rezidenţei de spionaj din Paris), cel atât de agreat de premierul filofrancez Petre Roman, reuşise în anii '60 să sustragă documente din Cartierul General al NATO. El a provocat atunci daune grele Alianţei Nord-Atlantice. Mihai Caraman este singurul ofiţer al Securităţii decorat de KGB pentru merite excepţionale în lupta antiimperialistă!
Marin Pancea nu a rămas pe dinafară. Principiul salvării oamenilor pe placul Moscovei funcţiona. El a fost numit şeful Direcţiei de Informaţii a Armatei. Aici fusese plantat, anterior, contraamiralul Ştefan Dinu, şi el suspectat de legături strânse cu Moscova, fără să fie dovedit. Cu postul ocupat de Pancea, Dinu a fost şi el salvat, fiind numit la conducerea Direcţiei de Contraspionaj, în cadrul Departamentului Securităţii Statului. Ştefan Dinu a intrat, deci, în subordinea directă a lui Gheorghe Logofătu.
Sub „domnia" lui Militaru, generalul Nicolae Eftimescu a fost prim-adjunct al Şefului Marelui Stat Major. Eftimescu era vechi cadru ceauşist, aflat însă şi el în vizorul Securităţii pentru legăturile suspecte cu URSS.
Generalul Horia Opruţă a fost numit la comanda Aviaţiei Militare. Conform datelor obţinute de Securitate, şi Opruţă fusese recrutat de serviciile secrete sovietice. Horia Opruţă l-a înlocuit pe generalul Iosif Rus, de care se leagă, printre altele, moartea generalilor Constantin Nuţă şi Velicu Mihalea. Elicopterul în care se aflau aceştia a fost doborât în seara de 23 decembrie, în apropiere de Alba-Iulia.
Trecutul lui Nicolae Militaru
Nicolae Militaru s-a născut la 10 noiembrie 1925.
În 1956 a absolvit Academia Militară „Frunze",din URSS.
În 1965 a fost comandantul Armatei a III-a, cantonată la Cluj.
Între 1968 şi 1974 a fost comandantul Armatei a II-a, la Bucureşti.
În 1969 a fost ales membru supleant al CC al PCR.
În 1978 a fost trecut în rezervă şi numit adjunct al ministrului Construcţiilor Industriale.
A fost dovedit ca agent al serviciilor militare sovietice (GRU). A fost anchetat de Securitatea română în dosarul „Corbii". GRU era o structură subordonată KGB (Comitetul Securităţii Statului).
A murit la 27 decembrie 1996, la 71 de ani.
Talentatul tovarăş Iliescu Ion şi mişcările sale de balet
Ion Iliescu, în 1989
La 23 decembrie 1989, Ion Iliescu a luat o decizie care a făcut mai mult rău decât bine Armatei. L-a numit, verbal, pe Nicolae Militaru ministru al Apărării. În acel moment, statutul lui Militaru era de general în rezervă, adică pensionar.
Decretul de reactivare a generalului Militaru a fost semnat de Iliescu la 26 decembrie 1989, a fost publicat în Monitorul Oficial la 27 decembrie şi dat publicităţii abia la 28 decembrie! Nefigurând oficial în acte, Militaru nu putea fi tras la răspundere pentru intervalul în care s-au produs multe dintre crimele Revoluţie.
Numirea verbală s-a produs la 23 decembrie, în jurul orei 16.00. Din Spitalul-Penitenciar Jilava, unde îşi ispăşeşte pedeapsa pentru participarea la represiunea de la Timişoara, Victor Atanasie Stănculescu îşi aminteşte: "Pe 23 decembrie, după-amiază, eu eram în birou, vorbeam la telefon, şi vine Militaru, alături de Iliescu. Erau zvonurile alea teribile de la Televiziune cu otrăvirea apei, cu elicoptere... şi eu le verificam, şi vedeam că sunt minciuni. Iliescu mi-a spus că va prelua Militaru conducerea, o mişcare ca de balet. «Ştii, dragă, noi ne-am gândit ca domnul Militaru să fie noul ministru al Apărării». Eu m-am ridicat şi i-am spus «Poftiţi, luaţi loc!», iar Militaru a spus: «Te rog, stai pe loc, că nu ştiu care sunt problemele...». Şi aşa s-a apropiat de seară şi mai târziu am asistat la acel moment teribil de omorâre a lui Trosca". „Reprezentantul URSS în «Tratatul de la Varşovia» fusese anunţat înaintea noastră că Militaru va fi ministru", dezvăluie fostul general.
Stănculescu nu era nici el ministru cu acte în regulă, fiind numit verbal de Nicolae Ceauşescu în fruntea Armatei, după sinuciderea suspectă a lui Vasile Milea, în dimineaţa de 22 decembrie. Ceauşescu nu a mai apucat să semneze decretul cu numirea lui Stănculescu.
Mihail Montanu: „Iliescu l-a sunat pe Gorbaciov"
Montat de „Misterele revoluţiei", Mihail Montanu face dezvăluiri importante. Montanu este inginerul venit din stradă şi lăsat, în mod foarte suspect, de Iliescu să supervizeze activitatea în Ministerul Apărării, din partea FSN. Mihail Montanu a confirmat că Ion Iliescu l-a sunat pe Mihail Gorbaciov în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989.
„Telefonul a fost dat din biroul lui Vasile Milea, fostul ministru al Apărării. În birou mai eram eu, un ofiţer care ne-a tradus din ruseşte ce spunea Iliescu, generalul Victor Stănculescu şi un ofiţer pe nume Dan Stuparu. Iliescu i-a prezentat lui Gorbaciov situaţia. A adăugat că lucrurile sunt sub control şi că nu e necesară deocamdată intervenţia trupelor sovietice. A mai spus că dacă situaţia degenerează, va reveni cu un telefon, ceea ce nu s-a întâmplat", susţine Montanu. Inginerul a mai prezentat un episod legat, de asemenea, de implicarea sovietică în evenimentele din decembrie 1989. Prezent la „Baricada de la Inter", Montanu a văzut un grup de sovietici trăgând în manifestanţi. Ziarul „Adevărul" va găzdui, în zilele următoare, un interviu pe larg cu Mihail Montanu, în care va detalia istoria de la „Inter".
Se încarcă comentariile...
