Povestea traficantului de arme Shimon Naor

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Shimon Naor (60 de ani), condamnat la 11 ani de închisoare pentru trafic de arme şi dat în urmărire de autorităţile române din 2006, a fost arestat în Franţa.Poliţia Română a sesizat Tribunalului Bucureşti - Secţia I Penală şi Ministerul Justiţiei pentru iniţierea procedurilor de predare a traficantului.

Traficantul de arme Shimon Naor a fost arestat la Paris şi va fi extrădat în România

Sub teroarea traficanţilor: „Mi-au spus că vor plăti un albanez care să tragă"

Interpol Paris a anunţat autorităţile române că Simen Herşcovici (cunoscut ca Shimon Naor) a fost arestat, vineri, la Paris. Sâmbătă, prin intermediul Biroului Naţional Interpol Bucureşti, a fost trimisă părţii franceze traducerea mandatului european de arestare emis pe numele
traficantului.

În februarie 2006, Tribunalul Bucureşti, Secţia I Penală, a emis pe numele lui un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea pentru contrabandă, fiind condamnat la 11 ani închisoare.

Prima arestare

Shimon Naor, care are dublă cetăţenie (română şi israeliană), este acuzat că, în calitate de asociat al unei societăţi comerciale, împreună cu alte trei persoane, a falsificat mai multe documente de transport în care a trecut o altă destinaţie decât cea reală, obţinând, astfel, licenţă de export de armament şi muniţie în ţări supuse embargoului.

Shimon Naor a fost arestat pentru prima dată în 1999 după ce anchetatorii au descoperit că acesta livra armament românesc pentru gherile din teatrele de război africane.

Naor care are dublă cetăţenie, română şi israeliană, deţinea la Tel Aviv  firma „Orient Energy Agencies & Services Ltd" prin intermediul căreia achiziţiona mitraliere şi tunuri antiaeriene de la companiile producătoare din România. Ulterior, pentru a le putea transporta în zone aflate sub embargo, Naor  falsifica documentele care însoţeau marfa.

El măsluia certificatele  de utilizator final pentru a obţine avizele de export ale autorităţilor române. După ce vapoarele cu arme şi muniţie părăseau porturile româneşti acestea părăseau rutele trecute în  acte şi ajungeau în ţări supuse embargoului internaţional cu armament,  precum Nigeria sau Eritreea.

Anchetatorii au arătat că Naor a efectuat mai multe transporturi frauduloase în perioada 1998-1999, fiind ajutat de trei complici: Ion Menciu, director general al companiei aeriene „Acvila Air Romanian Carrier", Ion Busuioc, reprezentantul societăţii „Loratel Trading Ltd" din Cipru, şi Jeni Măntescu,  fostă angajată a Ministerului Apărării, pe atunci şefă a reprezentanţei din România a societăţii „Orient Energy Agencies & Services Ltd". Cei trei au fost găsiţi vinovaţi pentru complicitate la contrabandă,  fals şi uz de fals.

În ianuarie 2000, la doar trei luni de la arestare, Shimon Naor a reuşit să scape din mâna autorităţilor române după ce a mituit mai mulţi magistraţi care  se ocupau de dosarul său. Judecătoarea Tatiana Zorilă, de la Tribunalul Bucureşti,  a  dispus la 10 ianuarie 2000 punerea în libertate a lui Naor. La acea vreme, procurorii au atacat decizia, dar Curtea de Apel a „omis" să se pronunţe şi pentru prelungirea măsurii arestării preventive.

Odată ce s-a văzut liber, Naor  s-a urcat în avion şi a plecat în Israel. Serviciul Român de Informaţii (SRI) a interceptat în septembrie 2000 mai multe discuţii telefonice efectuate între avocata lui Naor, Lidia Peter şi un intermediar pe nume Emil Suciu. Astfel, a reieşit că trei magistraţi şi un avocat au fost „unşi" pentru a-l ajuta pe  Shimon Naor să fugă din ţară.

În 2003, judecătorii Rodica Fesiuc şi Valentino Acatrinei de la Curtea de Apel Bucureşti au fost condamnaţi pentru corupţie la pedepse de trei şi, respectiv cinci ani de închisoare. Procurorul Cristian Bojincă, de la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, a fost condamnat la patru ani de închisoare pentru complicitate la dare de mită şi trafic de influenţă. În acelaşi dosar, avocata lui Shimon Naor,  Lidia Peter, a fost condamnată la şase ani de închisoare pentru trafic de influenţă.

În 2006, după ce fusese condamnat la 11 ani de închisoare,  Naor a trimis o scrisoare prin care cerea să i se suspende pedeapsa cu puşcăria pe motiv că are SIDA.  Acesta a trimis şi câteva documente medicale care îi susţineau diagnosticul dat de medicii israelieni încă din 2003. Avocatul traficantului solicita la acea vreme efectuarea unei expertize medico-legale care să stabilească dacă clientul său poate suporta sau nu detenţia.

Apărătorul lui Naor nu a fost de acord însă ca israelianul să fie consultat în ţară întrucât nu era „transportabil" şi a cerut ca echipa de medici români să meargă în Israel pentru a-i lua analize. În final, apelul a fost respins şi decizia justiţiei a rămas definitivă. 

Legături cu mafia rusă

Cetăţeanul moldovean Ion Busuioc, unul dintre complicii lui Naor, s-a ascuns şi el o vreme de autorităţile române. Rolul lui Busuioc era de a înlesni contrabanda de arme prin intermediul firmelor sale. Acesta a fost găsit în 2007 chiar în România. SRI l-a monitorizat timp de trei săptămâni înainte de a-l sălta chiar dintr-un hotel bucureştean.

Busuioc era omul de legătură al lui Naor cu rusul Viktor Bout supranumit „vânzătorul morţii", unul dintre cei mai periculoşi mafioţi din lumea contrabandei cu armament. Rusul Bout era cunoscut pentru imensele cantităţi de armament pe care le vindea în anii '90 în ţările africane. După 20 de ani de contrabandă şi tone de armament vândut la negru, Viktor Bout a fost arestat în 2008 la Bangkok.

Arme de la NAOR pentru rebelii nigerieni

În perioada 1998-1999, când Naor (foto) vindea arme româneşti în Nigeria, în ţara africană exista un conflict armat între militarii nigerieni şi membrii grupării „Ijaw" care militează pentru alungarea companiilor petroliere străine, care operează în Delta Nigerului. Conflictul a început în  1998, când peste 15 mii de militari au luat cu asalt o întrunire a membrilor grupării „Ijaw".

Prinşi, dar încă în procedură de extrădare

Urmăriţi de mai mulţi ani, trei dintre cei mai căutaţi infractori români au fost prinşi, dar aducerea lor în ţară întârzie din cauza formalităţilor de extrădare.

Mihai Necolaiciuc

Fostul director CFR, în perioada 2000-2003, Mihai Necolaiciuc a fost reţinut de agenţii federali americani, la 17 iunie 2009, în Palm Beach, Florida. El era căutat pentru delapidarea a 111 milioane de dolari de CFR. Autorităţile americane au comunicat recent Ministerului de Justiţie român că instanţa competentă nu a stabilit încă un termen în cazul dosarului de extrădare. Nicolaiciuc era dat în urmărire generală din 2005.

Omar Hayssam

Condamnat în România pentru terorism în dosarul „Răpirea din Irak", Omar Hayssam a fost dat în urmărire internaţională din anul 2006, când a fugit din ţară. În 2007, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat, definitiv,  la 20 de ani de închisoare, fiind acuzat că, în aprilie 2005, ar fi fost implicat în răpirea a trei jurnalişti români, în timp ce aceştia se aflau în Irak. Hayssam a fost arestat în Siria, iar statul român se află, de anul trecut, în negocieri pentru extrădarea lui.
 
Nicolae Popa

Nicolae Popa, fostul director al Gelsor, a fost arestat în 2 decembrie 2009, în Jakarta, Indonezia. El fost condamnat, în România, la 15 ani de închisoare pentru înşelăciune şi delapidare, alături de Ioana Maria Vlas. Popa era urmărit internaţional din 2002, când pe numele său a fost emis un mandat de arestare preventivă pentru infracţiuni economice.

La 9 decembrie 2009, Ministerul Justiţiei a transmis Departamentului Justiţiei şi Drepturilor Omului al Republicii Indonezia cererea pentru extrădarea lui Nicolae Popa.

Cei mai căutaţi infractori

Cel mai căutat dintre infractorii români este Ion Clămparu (38 ani), dat în urmărire internaţională din mai 2004, pe numele lui fiind emis mandat de arestare preventivă pentru iniţiere şi constituire de grup infracţional organizat, specializat în proxenetism.

Sorin Beraru este al doilea în topul urmăriţilor internaţional. El este căutat din mai 2001 pentru executarea unei condamnări de 12 ani pentru trafic de influenţă, dare şi luare de mită. Prezenţa lui a fost semnalată în ţări din Europa, Asia şi Africa.

Pe locul al treilea se află Valentin Răducan, unul dintre cei implicaţi în dosarul „Portbagajul". El se sustrage executării unui mandat de arestare preventivă emis de Tribunalul Bucureşti. Despre Valentin Răducan există informaţii că s-ar afla în Statele Unite ale Americii.

image
image
image
Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite