Soluţia "Adevărul" pentru ca pensiile să nu fi fost micşorate: Reducerea salariilor angajaţilor companiilor de stat

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Dacă şi salariile din companiile de stat s-ar reduce cu 25%, pensiile ar putea fi tăiate doar cu 7%, şi nu cu 15%, cum plănuieşte Guvernul. După ce „Adevărul“ a arătat că şi salariile din companiile de stat ar trebui reduse, ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a anunţat că se va gândi la o „taxă de solidaritate“.

Plecând de la informaţiile publicate ieri în „Adevărul", privind excluderea salariaţilor din societăţile de stat de la planul de austeritate, ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a fost luat cu asalt ieri de parlamentarii democrat-liberali, la întâlnirea pe care parlamentarii care susţin Guvernul au avut-o ieri cu preşedintele, premierul şi membrii Executivului.

CITEŞTE ŞI

 Scandalos: firmele de stat nu taie din salarii

Bugetari care sfidează "curba de sacrificiu": salariile ceferiştilor nu scad cu 25%

Dinozaurii Moldovei de la stat sfidează criza

„Toţi am fost de acord, inclusiv preşedintele Băsescu, că şi angajaţii companiilor cu capital public trebuie să fie supuşi reducerilor salariale. Ministrul Vlădescu ne-a asigurat că ne va prezenta o soluţie clară la viitoarea întâlnire pe care o va avea cu grupurile noastre parlamentare", a arătat deputatul Sulfina Barbu, şefa organizaţiei de femei a PDL. Vlădescu a susţinut ieri că analizează posibilitatea introducerii unei „taxe de solidaritate" pentru angajaţii cu un anumit nivel de venit din companiile la care statul este acţionar majoritar.

„În cazul acestor entităţi economice, eventual, poate fi vorba despre o taxă de solidaritate, care oricum se va aplica tuturor celor cu venituri peste un anumit nivel", a declarat Vlădescu, la finalul întâlnirii.

Potrivit Sulfinei Barbu, ideea „taxei de solidaritate" despre care Vlădescu a vorbit fără convingere la finalul reuniunii s-a născut chiar în cadrul întâlnirii de ieri, plecând de la exemplul şefului statului, care a anunţat că îşi va dona salariul până la sfârşitul anului într-un fond de solidaritate. „Domnul Vlădescu a spus că va analiza cât şi de unde se va putea tăia şi ne va comunica", a explicat Sulfina Barbu.

Potrivit altor surse participante, deputaţii şi senatorii au vorbit chiar de o reducere de până la 80% a veniturilor unor directori din societăţile de stat. „Dacă e să strângem cureaua, trebuie să-i punem la socoteală şi pe cei din mediul privat al statului, aşa a atras atenţia şi FMI. Au fost avansate diverse procente, chiar şi de reduceri salariale de 80%, dar Finanţele vor decide", au explicat sursele. Potrivit acestora, Vlădescu a încercat să justifice excluderea acestor societăţi de la reducerile salariale anunţate prin faptul că ele „fac parte din economia reală şi trebuie menţinute performante".

„Nu ne-a convins deloc Vlădescu cu argumentele lui vagi", a comentat un senator PDL, nemulţumit de prestaţia lui Vlădescu.

Salarii mari, contribuţii zero

Statul ar putea evita reducerea drastică a pensiilor dacă ar aplica uniform măsurile de austeritate anunţate recent. De exemplu, companii ca Tarom, Termoelectrica, CFR (Marfă, Călători şi Infrastructură) înregistrează anual pierderi de sute de milioane, dacă nu chiar miliarde de euro pe an. În aceleaşi companii, salariul mediu brut trece lejer de 2.500 de lei, fără ca „patronul" lor (statul român) să întreprindă vreo măsură de eficientizare.

Dacă salariile angajaţilor din companiile de stat s-ar reduce în aceeaşi măsură (25%) cu cele ale bugetarilor, s-ar economisi în total 61,2 milioane de euro. Astfel, pensiile ar putea fi reduse doar cu 7%.

În regiile autonome de interes naţional sau local, salariul mediu brut per angajat este de 2.497 de lei, iar în companiile cu capital de stat câştigul este de 2.829 de lei, potrivit datelor furnizate pentru „Adevărul" de Institutul Naţional de Statistică.

Aceeaşi sursă arată că în regii lucrează 85.524 de salariaţi, iar în companiile de stat sunt 288.174 de angajaţi. La un calcul simplu, observăm că fondul de salarii însumează 213,5 milioane de lei lunar la regii, respectiv 815,2 milioane de lei lunar la companii. Se adună, astfel, un total general puţin mai mare de un miliard de lei - aproape 245 de milioane de euro. O reducere cu 25% a acestui fond ar genera economii de 61,2 milioane de euro lunar.

Pe de altă parte, fondul lunar de pensii este în momentul de faţă de 3,3 miliarde lei, adică 785 de milioane de euro. Cota de 15% care urmează să li se ia pensionarilor însumează aşadar 117,8 milioane de euro. Raportat la economiile de 61,2 milioane de euro care ar fi generate de reducerile din companiile de stat, rezultă că pensionarilor li s-ar putea aplica o reducere de numai 7%, faţă de 15%.

FMI poate bloca banii companiilor

„La companiile de stat este o altă problemă. Ele nu se supun reducerii de salarii, pentru că au bugete proprii, dar sunt monitorizate de FMI, instituţie care poate bloca banii de salarii din cadrul acestora, în funcţie de performanţe", ne-a declarat analistul economic Ilie Şerbănescu. El a mai arătat că firmele de stat constituie „una dintre modalităţile de finanţare a partidelor, pentru că ei din asta trăiesc". În cazul lor, „este permis prin lege să aibă salarii mai mari de până la 44 de ori decât cel minim. Nu ar trebui să fie aşa", conchide Şerbănescu.

Statul are mii de companii

Statisticile oficiale arată că statul român deţine 1.390 de regii autonome şi 2.403 companii de interes naţional sau local. La acestea se adaugă participaţii în alte 8.644 de companii mixte.

image

Băsescu s-a întâlnit ieri cu parlamentarii Puterii

Băsescu a cerut susţinere în Parlament

Preşedintele Traian Băsescu a susţinut ieri, la finalul întâlnirii pe care a avut-o cu parlamentarii Coaliţiei, că a obţinut susţinerea acestora pentru aplicarea măsurilor de austeritate pe care le-a anunţat săptămâna trecută. „Percepţia mea este că va fi susţinere pentru acest program. Eu consider că acest program este unul care să ne menţină suveranitatea", a declarat Băsescu, la finalul întâlnirii la care au participat atât premierul Emil Boc, cât şi miniştrii. Şeful statului a mai spus că România este departe de a fi în categoria ţărilor care sunt „în cea mai mare dificultate".

Băsescu le-a recomandat reprezentanţilor Coaliţiei ca, la nivelul instituţiilor deconcentrate, să se organizeze concursuri pentru fiecare post de conducere, pentru că „eventualele eşecuri vor avea un impact negativ asupra guvernării". El le-a mai spus parlamentarilor că şi-a amânat toate acţiunile externe timp de trei luni pentru a se implica în implementarea măsurilor anunţate, potrivit unor surse participante la întâlnire.

Metodă neclară

Calea pe care Guvernul o va urma pentru punerea în aplicare a măsurilor de austeritate anunţate reprezintă încă o necunoscută atât pentru parlamentarii Puterii, cât şi pentru membrii Executivului. "Deşi am discutat despre măsuri, nu am aflat nimic despre punerea în aplicare a acestora. Nici reprezentanţii Executivului nu cred că ştiu. Credem că se va recurge la o soluţie mixtă, prin emiterea unor ordonanţe de urgenţă şi prin iniţierea unor modificări legislative, care să treacă prin Parlament cât mai rapid, având în vedere că avem la dispoziţie doar o lună", a susţinut un parlamentar care a participat la întâlnirea cu preşedintele de ieri.

Prezent în Parlament a fost ieri şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Acesta a declarat după întâlnirea cu membrii Biroului Permanent al Senatului că i-a informat pe aceştia "mai pe larg" despre conţinutul scrisorii de intenţie la acordul stand-by cu FMI. Guvernatorul a precizat că a vorbit despre măsurile specifice BNR privind stabilitatea financiară, politica monetară, onorarea plăţilor scadente ale statului în perioada următoare şi despre finanţarea deficitului bugetar.

Şomajul a scăzut după un an şi jumătate de creştere

Rata şomajului a scăzut în aprilie, pentru prima dată după 18 luni de creştere, până la 8,07%, de la 8,36% în luna martie. Mai exact, numărul şomerilor a scăzut cu 27.098 de persoane, până 738.187.

Reducerea şomajului este determinată, într-o proporţie de peste 80%, de scăderea numărului de români fără un loc de muncă din mediul privat. Dacă la finele lunii aprilie existau 601.507 de şomeri din sectorul privat, doar 136.600 de bugetari nu aveau un loc de muncă. Potrivit FMI, personalul din sectorul public ar trebui să scadă pe termen mediu cu 250.000 de salariaţi.

„Vestea bună pe care am văzut-o este că, în luna aprilie, şomajul uşor a scăzut faţă de luna martie. Nu vreau să tragem concluzii pripite, dar este o direcţie bună care cu atât mai mult justifică măsura de a nu creşte impozitele şi taxele, în condiţiile în care numărul şomerilor începe uşor să scadă", a declarat duminică premierul Emil Boc. Adina Vlad

image

Sebastian Vlădescu ar putea majora taxele dacă reducerile salariale nu-şi vor face efectul

Majorarea impozitelor rămâne în cărţi

Strategia actuală a Guvernului - sprijinită de Fondul Monetar Internaţional (FMI) - este reducerea cheltuielilor bugetare cu peste 2% din Produsul Intern Brut (PIB) în acest an. Dar varianta majorării taxelor şi impozitelor rămâne ca soluţie de rezervă, după cum arată Scrisoarea de Intenţie suplimentară, aferentă celei de-a patra evaluări a acordului stand-by.

„Dacă aceste acţiuni se dovedesc insuficiente pentru a atinge ţinta de deficit pentru acest an, vom lua măsuri suplimentare, inclusiv măsuri de majorare a impozitelor şi taxelor, în funcţie de necesităţi", se precizează în documentul obţinut de „Adevărul".

Ce promite să facă Guvernul pentru a nu se ajunge la creşterea fiscalităţii începând din 2011? Va reduce salariile, sporurile şi alte plăţi de natură salarială, pentru toţi angajaţii din sectorul public, cu 25%. Această măsură va aduce o economie la buget de 1% din PIB în acest an. Apoi vor scădea toate prestaţiile sociale, inclusiv pensiile şi alocaţiile de şomaj, cu 15%, ceea ce va scuti alt procent din PIB. Reducerea transferurilor către autorităţile locale va economisi 0,3% din PIB, iar reducerea subvenţiilor pentru încălzire - 0,03% din PIB.

Spitale închise, pensionări îngheţate

Economii suplimentare se vor face din îngheţarea pensionărilor anticipate începând cu 1 iunie 2010, până la intrarea în vigoare a noii legi privind reforma sistemului de pensii, în 2011, şi prin reduceri ale personalului bugetar. Trebuie precizat că reducerea numărului de angajaţi publici este măsură separată.

Baza de impunere pentru impozitul pe venit va fi extinsă, pentru a include şi tichetele de masă, veniturile din câştigurile de capital - inclusiv dobânzile la depozitele bancare - şi plăţile compensatorii.

În plus, scutirile de la impozitul pe venit acordate programatorilor din domeniul IT vor fi eliminate. De asemenea, Guvernul va implementa impozitul pe cifra de afaceri pentru distribuitorii de medicamente, va reduce numărul de paturi din spitale cu 9.200 şi va închide cel puţin 150 dintre cele mai ineficiente spitale până la sfârşitul anului. Fără aceste măsuri, deficitul bugetar în acest an va depăşi 9% din PIB, în condiţiile în care se ia în calcul o contracţie economică de 0,5% pentru 2010. Cosmina Croitoru

image
Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite